Din toamna lui 2025 până în martie 2026, podcastul SmartJob este dedicat combaterii dezinformării și a știrilor false, a temelor legate de securitate cibernetică și război hibrid, manipulare, răspândirea confuziei și a neîncrederii în democrație, ca parte a unui demers mai larg - „Europa Liberă contra Minciunii”.
Proiectul este sprijinit de Fundația Konrad Adenauer. Un efort comun contra minciunii.
La SmartJob, încercăm să deslușim mecanismele valurilor de fake news. Fiindcă minciuna răspândită în masă a început să afecteze deciziile și comportamentele tuturor, indiferent de funcție, profesie, vârstă, sex, statut familial.
Învățăm împreună cum să ne apărăm mai bine și cum să îi apărăm pe cei dragi de mecanismele mai simple sau mai sofisticate ale dezinformării.
***
Generalul-maior (r) Constantin Spînu a fost până anul trecut consilier al ministrului Apărării în domeniul comunicării strategice. A ocupat funcția de purtător de cuvânt al MApN și a fost șef al Direcției de informare și relații publice din Ministerul Apărării.
Constantin Spînu a fost trecut în rezervă în 2025, ca urmare a pensionării. Este cadru didactic asociat la Universitatea din București.
Primul mesaj al generalului expert în comunicare strategică la SmartJob este acela că românii au la îndemână un instrument foarte ușor de accesat ca să afle dacă o informație în domeniul securității României este sau nu falsă.
E vorba despre platforma Ministerului Apărării - Inforadar, menționează Constantin Spânu.
Acesta dă exemple de fake news în domeniul militar: de la scrisori false, redactate ca și cum ar fi fost trimise de o autoritate militară, prin care românii erau chemați la unitate cu scopul de a fi mobilizați pentru războiul din Ucraina, până la diverse petiții identice, având datele a sute de români, care contestă anumite programe publice și care, de fapt, fac parte dintr-o campanie de dezinformare.
„Soluțiile sunt pe trei piloni: detecția, reacția și prevenția. Cea mai importantă parte și șansa oricărei societăți democratice de a stăpâni fenomenul pe termen lung este prevenția. Așa cum România are planuri naționale de prevenire a bolilor grave, așa cum copiii sunt învățați să traverseze regulamentar strada, la fel ar trebui să existe și programe de prevenție și de educare în zona înțelegerii fenomenului dezinformării”, spune Constantin Spînu.
MApN a pierdut startul cu dezinformarea pe TikTok când a început avalanșa de fake news
E extrem de important să fii prezent acolo unde se întâmplă să apară dezinformarea, spune Constantin Spînu.
El admite că MApN a pierdut mult în lupta cu dezinformarea în momentul în care și-a suspendat contul de TikTok:
„Undeva prin 2022 - 2023 (anul invaziei ruse în Ucraina n.r.), am fost înștiințați de autoritățile europene că aplicația în sine prezenta riscuri de securitate pentru utilizatori. Nicio instituție guvernamentală din România nu a mai permis angajaților să aibă această aplicație pe terminale informatice de serviciu. A fost efectul dramatic.”
Îți mai recomandăm SmartJob contra minciunii | CEO Google România: În țări cu competențe digitale minime, cum e România, vulnerabilitatea la fake news e maximăLa momentul la care Ministerul Apărării Naționale și-a înghețat contul de TikTok, avea aproape 800.000 de utilizatori unici, spune Constantin Spînu.
„Acela a fost momentul în care dezinformarea pe subiecte militare, pe subiecte de securitate și apărare a explodat pe TikTok. Iar noi am fost fără reacție, pentru că efectiv, instituțional, nu mai puteam să fim prezenți și nu puteam să reacționăm. Am pierdut un pas important. Am pierdut un moment relevant din lupta asta.”
Your browser doesn’t support HTML5
SmartJob contra minciunii | Gen.(r)Constantin Spînu: Cea mai gravă formă de dezinformare de tip militar țintește frica de război a românilor
Ascultă podcastul SmartJob pe YouTube Music, Spotify, Apple Podcast.
Scopul dezinformării pe subiecte militare
Care e rolul dezinformării atunci când vorbim de subiecte militare, subiecte care sunt legate de Apărare? Își propune să acționeze pe faliile care îi separă pe români, cu intenția de a diviza, de a separa, de a crea întotdeauna cel puțin două tabere, spune gen. Spînu.
O astfel de campanie de dezinformare, explică el, „vrea să stârnească neîncredere, confuzie, frustrare, iar faliile pe care se acționează sunt ușor de identificat: pro-NATO, anti-NATO, Uniunea Europeană, Occident, SUA, Rusia, China, vaccinare de orice fel, drepturi pentru minorități de orice fel, politica față de migranți.”
Alte teme care generează reacții multiple și polarizare, spune acesta, sunt cele din care reiese că țara lor ar fi „o colonie”, „o slugă”, sau că România ar fi: „o țară de lumea a treia sau o colonie subjugată intereselor altor puteri sau Occidentului sau care execută ordinele altora”.
Sau narativele care încurajează „nostalgia după perioada comunistă” și vorbesc despre: „distrugerea economiei, desființarea deliberată de fabrici și uzine, Ceaușescu care a fost un patriot și acum nu mai există grijă pentru oameni sau a decăzut educația. Sunt teme pe care întotdeauna, atunci când le dezbat, românii se separă.”
Cele mai grave forme de dezinformare militară
Care sunt cele mai grave forme de fake news și dezinformare pe teme militare sau legate de apărarea României?
Tot ce ține de declanșarea de emoții primare pe subiecte de securitate și apărare, explică acesta:
„Frica de război, intrarea României în război. Ce se întâmplă cu copiii românilor? Am primit în primele zile ale invaziei ruse în Ucraina telefoane de la cunoscuți, oameni cu pregătire intelectuală solidă, care mă întrebau: e adevărat, spune-mi ca pentru mine, prietenul tău, dacă e cazul să-mi trimit copiii departe?”
Alte teme cu impact sunt cele legate de recrutarea tinerilor pentru a fi trimiși pe front: „Rușii ajung la București în două zile… România nu se poate măsura cu Rusia sau NATO n-o să apere România și rușii o să ajungă pe poarta Focșanilor. Frustrarea, trădarea intereselor naționale, Armata Română care va fi pusă sub comandă străină.”
Îți mai recomandăm SmartJob contra minciunii | Colonelul în rezervă Ciprian Pripoae-Șerbănescu: Dacă România ar fi atacată, sunt convins că românii ar apăra-oToți oamenii pot fi victime ale dezinformării, indiferent de nivelul de studii, spune Constantin Spînu, și este un fenomen cu care vor trebui să învețe să trăiască:
„Dacă România începe, însă, să creeze de acum mecanisme, proceduri în lupta cu dezinformarea, oamenii vor înțelege, vor deveni conștienți și vei crea specialiști”.
Care sunt punctele cele mai importante în lupta contra dezinformării:
„E nevoie de un corp de specialiști cu care să gestionezi ceea ce se întâmplă, iar comunicarea strategică înseamnă să aliniezi vorbele cu faptele, să spui ceea ce urmează să faci și să faci ceea ce ai spus că o să faci, iar lucrul acesta să fie ușor verificabil. Doar așa statul român poate crea credibilitate instituțională în lupta cu dezinformarea.”
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.