Decizia României de a suspenda, pe perioada stării de urgență, a exporturilor anumitor produse agroalimentare, inclusiv cereale, către piețele non-UE, pune Bucureștiul într-o poziție incomodă în fața partenerilor europeni, dar ridică, în același timp, și un semn de întrebare referitor la stocurile interne ale țării.
UPDATE: Ministrul de Interne, Marcel Vela, a anunțat, joi seara, că prin Ordonanța Militară numărul 9, interzicerea exportului de grâu și a unor produse derivate este eliminată. Ministrul a explicat că securitatea alimentară a României este asigurată, fiindcă s-a reușit achiziția pentru completarea rezervei de stat. Interdicția de a exporta anumite produse agroalimentare a fost stabilită prin Ordonanța Militară numărul 8.
„Fiecare Guvern își face calculele acum. Nu știu cât va dura această criză, de aceea trebuie să ne asigurăm că sunt suficiente alimente de bază pe toată perioada crizei”, a declarat, zilele acestea, ministrul Agriculturii Adrian Oros, completând că „stocurile existente ajung pentru a traversa criza”.
Totuși, ministrul a explicat că decizia de a suspenda exporturile către piețele din afara UE a venit după o monitorizare a stocurilor și după ce s-a observat că, în luna martie, exporturile pentru unele produse de bază au fost duble față de luna martie a anului trecut.
El a mai tras un semnal de alarmă cu privire la situația din teren, în sensul în care peste criza generată de coronavirus, s-a instalat și o secetă extremă, în special peste zonele tradiționale pentru culturile de cereale: Moldova și Dobrogea, ceea ce ar putea diminua recolta din toamnă.
De asemenea, și premierul Ludovic Orban a declarat, miercuri, că decizia este una temporară și va înceta după ce vor fi achiziționate stocurile interne care să garanteze securitatea alimentară a românilor: „Nu putem lipsi românii de pâinea de pe masă numai pentru că e o conjunctură de piață care stimulează pe mulți să exporte. Sigur, se vor relua exporturile, dar întâi să ne asigurăm că avem în rezervele de stat cantitățile necesare, iar aici va trebui să ne mișcăm foarte repede”.
Premierul le-a solicitat miniștrilor Agriculturii și de Interne ca, împreună cu Administrația Rezervelor de stat, să identifice cantitățile necesare de grâu și porumb și realizeze achiziițile de urgență pentru rezerva de stat.
„Este posibil ca, în România, să fi fost un export foarte dur și să fie rezervele foarte mici și sunt convins că instituțiile statului au ajuns la concluzia că există un anumit risc, mai ales corelat cu condițiile de secetă din zonele puternic cerealiere ale țării”, a spus, pentru Europa Liberă, fostul ministru al Agriculturii, Valeriu Tabără.
El subliniază că, astfel, România vrea să își asigure securitatea alimentară pe perioada crizei, însă este departe de o criză alimentară internă pentru că în România „cu excepția unor condiții formidabile, cum au fost în ‘45-‘46, important este să se semene ceva, că ai ce mânca”. Fostul ministru al Agriculturii amintește și că partea de Vest a țării nu este atât de afectată de secetă și culturile merg bine în acea zonă, în condițiile în care măsura este doar temporară, pe perioada stării de urgență.
Pe de altă parte, analistul economic Aurelian Dochia este de părere că „o astfel de măsură este justificată numai în condițiile în care piața internă ar suferi de penurie în privința produselor vizate de interdicție, dar România nu este în această situație, producția la cereale este printre cele mai mari din Europa și este de câteva ori mai mare decât nevoile pieței interne”.
România este, de mulți ani, net exportator de cereale, ocupând primele locuri în UE la exportul către piețele terțe. La grâu, de pildă, în perioada iulie 2019-ianuarie 2020, România s-a aflat pe locul al doilea, după Franța, la exportul către state non-UE, arată EU Crops Market Observatory. Principalii destinatari ai cerealelor europene sunt Arabia Saudită, Algeria, China, Turcia și Egipt, potrivit acelorași date.
Analistul economic argumentează că Guvernul ar trebui să joace cu cifrele pe masă, în sensul publicării datelor exacte legate de stocurile existente și de estimările privind consumul intern pentru a justifica o astfel de decizie.
De altfel, atrage atenția Aurelian Dochia, dacă ar fi fost probleme de aprovizionare pe piață, „primul semnal ar fi fost creșterea prețurilor pentru aceste produse”, însă până acum, subliniază analistul, nu s-au înregistrat nici creșteri semnificative de prețuri, nici penurie în magazine.
„Cred că temerea aceasta nu are o bază reală, nici în perioada următoare nu cred că există riscuri prea mari”, mai spune el.
Este posibil ca în condițiile unui export masiv și ale unei secete prelungite, așa cum se prefigurează pentru această vară, autoritățile să fi considerat necesară asigurarea rezervelor interne, în detrimentul exporturilor. Practic, prin ordonanța militară 8, au fost suspendate exporturile pentru produse agroalimentare precum: grâu, orz, ovăz, orez, soia, dar şi făină de grâu, turte, produse de panificaţie şi patiserie, biscuiţi, ulei de seminţe, zahăr, către statele non-UE.
Guvernul român a subliniat, după anunțarea ordonanței, și că suspendarea exporturilor nu vizează statele membre UE, însă acestea trebuie să demonstreze că produsele achiziționate sunt pentru consumul intern sau pentru cel comunitar și nu sunt destinate exporturilor.
„Mentiunea făcută de România nu are nicio bază juridică. La nivel european, în afară de rugămințile României legate de a nu se exporta produsele mai departe în țări non-UE, nu există o bază juridică prin care să poți să ceri socoteală cuiva pentru faptul că a importat din România și că a reexportat în altă parte”, mai subliniază Aurelian Dochia.
Pe de altă parte, și Valeriu Tabără spune că, de-a lungul timpului, „România a greșit pentru că foarte mult din comerțul agricol s-a făcut prin intermediari. De multe ori, grâul românesc s-a dus [la export n.r.] nu ca grâu românesc, ci ca grâul nu știu cărui antreprenor. România trebuie să își găsească o cale de relație directă către piețe, nu prin intermediari”.
Un studiu al Parlamentului European din 2015, citat de Ziarul Financiar, arăta că 40% din suprafața agricolă a României, respectiv circa 5,3 milioane de hectare, este deținută de investitori străni, atât din UE cât și din afara ei.
România, criticată de Comisia Europeană
Mai mult, măsura criticată deopotrivă de fermierii autohtoni, dar și de Comisia Europeană, ar putea pune probleme României care este net importatoare de produse agroalimentare. Practic, România exportă materii prime, dar importă produse cu valoare adaugată. Riscul este ca, la un moment dat, și alte state europene să aplice aceeași măsură pentru produse care ajung și pe piața românească.
De altfel, ministrul grec al Agriculturii, Makis Voridis, a trimis o scrisoare la Bruxelles, în care își exprimă îngrijorarea cu privire la decizia României, considerând că aceasta încalcă principiile de bază ale Pieței comune, cât și ale Politicii Agricole Comune, potrivit publicației elene Capital, citată de Rador.
Makis Voridis cere Comisiei Europene să intervină imediat pentru a nu fi nevoite şi alte state membre să adopte practici similare şi să aplice contramăsuri drept răspuns la această evoluţie negativă.
Comisia Europeană a criticat decizia României spunând, încă din momentul anunțării acesteia, că va analiza modul în care această măsură ar putea afecta comerțul pe piața unică. Bruxelles-ul estima că nu există motive pentru limitarea comerțului nici pe piața unică, nici în afara ei, iar restricțiile ar reprezenta o „povară nejustificată” pentru exportatorii agricoli, potrivit Bloomberg.
Dacă statele membre UE ar lua măsuri similare de blocare a exporturilor, mai ales agroalimentare, „există un risc foarte mare ca însăși sensul pietei unice europene să fie subminat și atunci toată construcția europeană ar putea să iasă desființată din această criză. Nu se mai poate discuta de Uniunea Europeană dacă se vorbește de granițe, sau de control la granită pentru a se verifica ce se importă, ce se exportă, sau de controlul persoanelor, poate cu viza. Ne întoarcem la o vreme pe care o speram uitată”, argumentează Aurelian Dochia.
Your browser doesn’t support HTML5
Cum sunt pregătite piețele pentru Paște