Andrei Baciu, secretar de stat la Ministerul Sănătății, a explicat pentru Europa Liberă de ce face România atât de puține de teste, de ce numărul lor poate varia semnificativ de la o zi la alta și care este cel mai important lucru care trebuie făcut în perioada următoare pentru a întrerupe lanțul transmiterii coronavirusului: „statul acasă”.
Europa Liberă: Ce lipsește cel mai mult în sistemul medical românesc în acest moment?
Andrei Baciu: „E dificil să facem un clasament, dar cel mai mult lipsește consecvența. Ne lipsesc și reformele care nu au fost făcute în ultimii 30 de ani. Dacă vă referiți la lipsurile materiale, trebuie să vă spun că în ultima săptămână au ajuns tone de material de protecție, echipamente de testare și teste”
Europa Liberă: Dar care ar fi nevoia cea mai mare?
Andrei Baciu: „Pentru a face față problemelor generate de coronavirus sunt multe nevoi. De pildă, măștile de protecție simple pot fi fabricate cu ușurință și în România, dar ar fi foarte dificil să începem să fabricăm echipamentele care procesează teste. Ventilatoarele, echipamentele de testare sunt mai greu de procurat, pentru că toată lumea le cere, de asemenea, testele”
Europa Liberă: Achizițiile de echipamentelor necesare în această perioadă de pandemie se fac printr-un sistem centralizat?
Andrei Baciu: „În sistemul de sănătate nevoile sunt ale spitalelor, indiferent dacă vorbim de echipamente de protecție, ventilatoare de paturi din terapie intensivă. Din acest punct de vedere, trebuie să vedem cum se aprovizionează spitalele, care au o oarecare autonomie: ele știu cel mai bine ce nevoi au. Sunt spitale care se află în subordinea Ministerului Sănătății sau în rețeaua proprie a altor ministere și mai sunt celelalte spitale, aflate în subordinea autorităților locale. Ministerul a alocat fondurile prevăzute la începutul anului pentru diferite programe, plus fondurile care vin prin relația contractuală cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Din aceste fonduri, spitalele își achiziționează tot ce au nevoie. S-au făcut însă achiziții și prin Oficiul Național pentu Achiziții Centralizate pentru a suplini nevoile din această perioadă. Deci, există achiziții la nivelul spitalelor și achiziții centralizate pentru a suplini nevoile spitalelor”.
Europa Liberă: Pe ce criterii se fac achizițiile, cum verificați calitatea produselor cumpărate?
Andrei Baciu: „La Ministerul Sănătății există unități speciale care se ocupă cu achizițiile și care folosesc criteriile stabilite legal”
Europa Liberă: Întrebarea e cine garantează calitatea produselor cumpărate, au fost exemple în Italia și Spania de măști de protecție sau de teste, care nu erau la standardele cerute. Cum poate fi evitat conflictul de interese, firma prietenului unui politician important, care face export de echipamente, de pildă?
Andrei Baciu: „Contextul achizițiilor a fost relaxat pentru a răspunde rapid crizei provocate de coronavirus. De eventualele probleme tehnice se ocupă oameni specializați din minister”
Europa Liberă: Ce fel de echipamente medicale cumpără în această perioadă România din China?
Andrei Baciu: „România a cumpărat în ultima perioadă peste 130 de tone de echipamente, dar nu știu exact zona geografică de unde vin”
Europa Libera: Secretarul de Stat pentru situații de urgență, Raed Arafat, vorbea despre un vârf al crizei, care ar începe săptămâna viitoare și ar putea dura până spre începutul lunii mai. Pentru prevenirea unui vârf dramatic, ministerul a conceput un plan de creștere a numărului de testări?
Andrei Baciu: „Vârful depinde de gradul de transmitere a virusului. Măsurile de distanțare socială au produs efecte importante. Avem un număr mic de cazuri față de alte state. Totul depinde de eficacitatea măsurilor de distanțare socială. Cu cât oamenii se întâlnesc mai mult, cu atât riscul crește.
Europa Liberă: E posibil să nu existe acest vârf?
Andrei Baciu: „Numărul de cazuri crește, suntem pe o pantă ascendentă. Atunci când această pantă devine descendentă se cheamă că am depășit un prim vârf. Este important să întrerupem lanțul de transmitere virală. Dacă se produce această ruptură nu au cum să apară noi cazuri. Focarele din România au apărut fiindcă nu au fost respectate distanțarea socială și măsurile de izolare impuse de autorități.
Europa Liberă: În strategia Ministerului Sănătății există un plan de accentuare a testărilor?
Andrei Baciu: „Testările în România se fac pe baza recomandărilor Institutului Național de Sănătate Publică, fiind generate pe baza unor linii strategice, date de Organizația Mondială a Sănătății și de către Centrul European al Bolilor. Pe baza acestor recomandări, se recoltează probele și apoi transmise la laboratoare. După cum ați văzut, există o fluctuație a testelor de la o zi la alta, în funcție de probele prelevate și de recomandările primite. Ministerul Sănătății a identificat laboratoarele capabile să prelucreze prin metoda PCR (Polymerase Chain Reaction adică Reacția în lanț a Polimerazei-este vorba despre o reacție de polimerizare în lanț printr-o tehnologie biochimică de multiplicare in vitro a substanței genetice ADN) și le-a oferit resursele financiare necesare pentru a achiziționa testele. Sunt acoperite, până acum, cheltuieli de achiziționare a peste 130.000 de teste. Pe lângă achizițiile pe care le-au făcut laboratoarele în mod individual, Ministerul Sănătății a achiziționat teste și la nivel centralizat. Deci, lucrurile s-au schimbat mult, de unde acum 3 săptămâni se testau 500 sau 600 de persoane pe zi, acum sunt zile în care se procesează chiar peste 4000 de probe. Cred că trebuie să ne comparăm, atunci când facem comparații, cu sisteme de sănătate cu care suntem comparabile.”
Europa Liberă: Cu Bulgaria?
Andrei Baciu: „Da, cu Bulgaria și cu alte state est-europene. Franța, în schimb, aș putea spune, are cel mai performant sistem de sănătate din lume. Este impropriu să comparăm resursele noastre din sănătate cu cele ale francezilor. Și atunci când facem astfel de comparații, merită să amintim că, la mijlocul lunii martie, oficialii de la Paris spuneau că pot face doar în jur de 2.000 de teste pe zi.”
Europa Liberă: Cum vă explicați faptul că diferite persoane din România au fost testate negativ și, la o zi-două după această testare, au murit?
Andrei Baciu: „Analizele Institutului Național de Sănătate Publică arată că majoritatea pacienților decedați din cauza coronavirus sufereau și de alte boli. Pe de altă parte, virusul are o perioadă de incubație și în această perioadă testele și laboratoarele ar putea să nu-l detecteze”.
Europa Liberă: În ceea ce privește persoanele asimptomatice, testele cum lucrează?
Andrei Baciu: „România folosește testele recomandate de Organizația Mondială a Sănătății, deci cele considerate cele mai eficiente. În perioada de incubație, adică în intervalul de timp de la momentul contactului până la detectarea virusului în organism, testele nu sunt întotdeauna exacte, dar acest lucru ține mai degrabă de biologia corupului, decât de precizia testelor.”
Europa Liberă: Profesoara de genetică de la Universitatea de Medicină din Timișoara Maria Puiu a explicat într-un interviu că virusul care generează coronavirusul are mai multe tulpini și că, de pildă, cineva poate fi infectat cu tulpina cu numărul 2, iar testul folosit este pentru tulpina cu numărul 1. Există într-adevăr o problemă în acest sens?
Andrei Baciu: „E o chestiune foarte tehnică despre care nu mă pot pronunța”
Europa Liberă: Ministerul Sănătății are un plan de testare în masă folosind teste rapide?
Andrei Baciu: „Testarea în masă cu teste rapide este recomandată de Organizația Mondială a Sănătății doar în scopuri științifice. A fost folosită în anumite zone cu diferite rezultate. Există două aspecte: testele rapide au o precizie relativă, există un risc considerabil de a omite o persoană care este pozitivă și prin utilizarea acestui test să i se ofere un rezultat negativ. Vă dați seama care sunt consecințele pe orizontală ale unui astfel de proces”.
Europa Liberă: Acest lucru se întâmplă deja la anumite spitale
Andrei Baciu: „Ministerul Sănătății nu le utilizează. Toată strategia a fost făcută pe baza testelor de lungă durată (testele PCR), nu pe teste rapide, fiindcă testele existente nu detectează antigenul viral, detectează anticorpi. Anticorpii care apar cu o latență de câteva zile sau săptămâni de la contactul uman și care sunt influențați de diferiți factori biologici. Pentru momentul în care se află România, testele rapide nu sunt utile, nu sunt recomandate și nu sunt folosite”
Europa Liberă: Până la finalul stării de urgenă, la jumătatea lunii mai, câte teste vă propuneți să faceți?
Andrei Baciu: „Numărul de teste care se fac este egal cu recomandarea Institutului Național de Sănătate Publică și ele variază în funcție de anchetele biologice. De exemplu, dacă se identifică un caz, care a luat contact cu cinci persoane, institutul multiplică numărul de teste, în funcție de aceste persoane de contact care pot fi stabilite.
Europa Liberă: Deci, ministerul nu are o evaluare generală.
Andrei Baciu: „Nu este o chestiune matematică, liniară. Numarul probelor prelevate depinde de Institutul Național de Sănătate Publică, dar între timp noi lucrăm la creșterea capacității de procesare a testelor în laboratoare. Cel mai important este, însă, să rămânem acasă, să respectăm măsurile de igienă. Cu cât respectăm mai mult aceste măsuri, cu atât vom face față mai bine din punct de vedere medical”