Majorarea dobânzilor IRCC | Expert: Recomand refinanțarea cu dobândă fixă, preferabil în euro

Banca Națională a României va anunța vineri care este noua valoare a IRCC stabilită trimestrial, luată în calcul pentru creditele acordate după mai 2019. Valorile se vor apropia de cele pentru creditele cu rată calculată pe baza ROBOR, estimează specialiștii.

Aproape 500.000 de români au credite imobiliare cu dobânda variabilă calculată pe baza IRCC.

Într-un interviu pentru Europa Liberă, consultantul economic Adrian Negrescu explică ce ar trebui să facă românii ca să atenueze majorarea dobânzilor, pe fondul unei inflații galopante care nu dă semne de ameliorare.

Europa Liberă: De la 1 octombrie are loc prima majorare a ratelor persoanelor care au credite cu IRCC, la ce rate să se aștepte?

Adrian Negrescu: La un indice IRCC de 4,08 se adaugă marja băncii, între 2 și 3 la sută. Aceasta înseamnă că dobânda va fi undeva la nivelul de 6,7%.

La un credit unde exista o rată de 1.000-1.100 de lei, cât era anul trecut la Prima Casă, pentru un apartament cu două camere, rata se duce acum la 1.600-1.700 de lei, ceea ce este foarte mult raportat la puterea de cumpărare.

Gândiți-vă că, în România, mai mult de jumătate din populație câștigă un 2.500 de lei net. În momentul acesta, dobânzile se dublează, iar, în 2023, rata respectivă s-ar putea să fie undeva în jurul cifrei de 2.200, chiar 2.400 de lei. Mare parte din câștig se va duce pe rata la bancă.

Consultantul economic Adrian Negrescu spune că cei cu credite ar trebui ca, în următorii ani, să aibă o atitudine proactivă pentru a limita efectele dobânzilor.

Europa Liberă: Ce variante au persoanele cu credite?

Adrian Negrescu: E un moment în care fiecare trebuie să și calculeze foarte bine pașii din punct de vedere al relației cu banca. A trecut vremea când să iei un credit de la bancă însemna o operațiune o dată în viață. Te duceai la bancă, luai creditul și plăteai 30 de ani sau cât aveai de plătit.

Acum trebuie să jongleze și cu băncile, să fii tot timpul în priză, să vezi exact cum evoluează piața și să nu eziți în a căuta tot timp oferte de refinanțare, pentru că doar prin refinanțări te poți salva în condițiile creșterii costurilor cu împrumuturile.

Un caz concret, dacă ai un credit la care plătești 1.700-1.800 de lei rata, ar trebui să te uiți în piață chiar la banca la care plătești sau, dacă nu, la altă bancă, să vezi dacă nu există o ofertă de refinanțare, să ai o dobândă fixă și o rată fixă pentru următorii doi-trei ani, cât va fi iureșul acesta cu inflația pentru că dobânzile depinde foarte mult de inflație.

Ulterior, să mai cauți încă o ofertă de refinanțare, pentru că, după ce vom depăși această criză economică, cu siguranță băncile vor ieși cu noi oferte.

Trebuie să stai tot timpul să exploatezi ofertele din piață, să negociezi și să fii foarte atent la condiții, la comisioane, la costurile de finanțare.

Sunt foarte multe platforme online care care compară ofertele băncilor și poți, de exemplu, să reduci rata cu 200-300 de euro doar prin prisma faptului că îți faci curaj, îți faci timp și îți faci temele în așa fel încât să treci de la o bancă la alta și să schimbi creditul de la o bancă la alta în tentativa de a-ți reduce costurile.

Europa Liberă: Dar exista această părere că e mai bine să rămâi la creditul vechi, pentru că toate cheltuielile cu refinanțarea te-ar duce tot pe acolo sau chiar la mai mult.

Adrian Negrescu: Vremea miturilor legate de relația stabilă pe care trebuie s-o ai cu banca s-a dus.

Dacă nu încerci să obții niște condiții mai bune, dacă nu te uiți în piață, dacă nu caști ochii, s-ar putea să caști punga, e o expresie românească care se potrivește de minune situației actuale. Pentru cei pentru care dobânzile sunt din ce în ce mai mai pregnante, mai puternice și mai greu de plătit, o soluție este să caute o refinanțare în EURO în momentul de față.

Europa Liberă: Dar și aici, până acum sfatul era să ne împrumutăm în moneda în care luăm salariul.

Adrian Negrescu: Așa e, ni s-a spus întotdeauna să ne împrumutăm în moneda în care ne câștigăm banii. Iată că, în momentul de față, cei care au credite în euro plătesc undeva la 0,75% Euribor, plus încă 2-3% în marja băncii, deci plătesc undeva până la 4% dobândă și vor plăti așa și de acum încolo. Chiar dacă BCE va crește dobânzile, nu vor ajunge la nivelul dobânzilor în lei.

Dacă ai venituri substanțiale, adică cu care să îți permite să plătești rată în Euro este o variantă optimă, mai ales că cursul euro este unul stabil de ani de zile. Marja de depreciere a cursului euro e 2-3%.

Europa Liberă: Trecerea de la ROBOR la IRCC mai este în momentul de față o soluție?

Adrian Negrescu: Nu facem altceva decât să amânăm problema, te salvezi câteva luni, dar iată că și IRCC vine din urmă și crește pe măsura cotațiilor din piață.

Ne așteptăm ca IRCC să ajungă și el, în primăvara anului viitor, spre 5,5 și chiar 6,5%, astfel încât și cei care au credite pe IRCC vor plăti din 2023 rate la nivel de 10 la sută. Ce înseamnă o dobândă de 10 la sută? Înseamnă că la un credit de 100.000 de euro luat pe 30 de ani plătești aceeași sumă de trei ori, costuri foarte mari raportate la veniturile populației, raportate la dobânzile din Uniunea Europeană. La noi sunt printre cele mai scumpe, dacă nu cele mai scumpe dobânzi din Europa.

Europa Liberă: ROBOR la trei luni s-a stabilizat undeva aproape de 8 la sută. Sunt șanse să rămân acolo în perioada următoare sau îl va împinge inflația din nou în sus?

Adrian Negrescu: Depinde cum va evolua inflația și, din păcate, nu văd măsurile care să limiteze inflația în România.

Adică nu cred că vom avea o inflație mare și dobânzile vor urma același trend. Gândiți-vă că la o inflație de 15%, dobânzile ar trebui să fie de 15% ca băncile să nu piardă. În momentul de față, băncile pierd bani în România din cauza inflației. Nu există niciun motiv pentru care să nu ne așteptăm, din păcate, la o scădere a dobânzilor. Acum avem un răgaz generat de lichiditatea din piață.

Băncile au reușit să își optimizeze mai bine fluxurile de împrumuturi intre ele, pentru că aceasta reprezintă de multe ori dobânda, fluxurile la care se împrumută între ele. Dar, asta nu înseamnă că pe măsură ce ne îndreptăm spre criza economică sau spre recesiune, un factor care cu siguranță va fi preponderent în 2023, băncile nu vor profita de aceste situații și vor pune în cârca clienților practic toate costurile generate de aceste probleme.

Europa Liberă: Rămâne o variantă bună plata anticipată parțială a creditului?

Adrian Negrescu: Pentru cei care au bani, da, este o variantă foarte bună pentru că își reduc foarte mult din costurile de finanțare. Cu cât plătești mai multe rate în avans, cu atât costurile scad. Dar depinde și de oportunități.

Eu nu pot să recomande românilor să nu se împrumute de la bancă, dimpotrivă. În continuare, exista o variantă optimă să-ți iei un credit imobiliar și să cumperi o casă în zone bună din București, casă care în termen de 10 ani, poate chiar mai puțin, s-ar putea să valoreze dublu, în condițiile în care prețurile imobiliarelor din România sunt încă sub nivelul celor din capitalele țărilor din regiune.

Pe măsură ce puterea de cumpărare din România va crește, în aceeași măsură și imobiliarele se vor scumpi. Se vede deja această tendință, s-a văzut în Ungaria, s-a văzut și la Sofia, unde prețurile sunt mult mai mari decât cele din București.

Europa Liberă: Dacă ar fi să ai banii în avans, este mai bine să reduci rata sau este mai bine să reduci perioada?

Adrian Negrescu: Cel mai bine e să dai niște bani în avans și să faci o recalculare care să reducă ambele - atât durata, cât și rata pe care pe care o plătești.