Topul celor mai mari creșteri de prețuri au fost înregistrate, comparativ cu februarie 2021:
- în industria de extracţie a petrolului brut şi a gazelor naturale - 346,17%;
- în industria de producţie şi furnizare de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat - 244,86%;
- în industria de fabricare a produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului- 172,15%;
- în industria metalurgică -157,89%;
- în indistria de prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn şi plută, cu excepţia mobilei; fabricarea articolelor din paie şi din alte materiale vegetale împletite - 138,50%;
„Probabil că o foarte mare parte din aceste costuri de producție vor fi transferate, încet-încet, și la consumator”, spune fostul șef al Consiliului Fiscal, Ionuț Dumitru.
Dumitru estimează o inflație cu două cifre și pentru consumator. Creșterea va fi resimțită cel mai puternic după Paști, crede specialistul.
„Există industrii unde va fi transferată inflația către producători și industrii unde nu va fi transferată, dar unii dintre ei își vor internaliza aceste creșteri”, spune Dumitru. Asta înseamnă că prețurile la consumatori vor crește, dar cu un procent mai mic decât prețurile din industrie.
Radu Burnete este director executiv al celei mai mari federații patronale din România, Concordia. Spune că industriile încearcă să atenueze inflația industrială.
Companiile sănătoase tușesc, companiile care tușeau au o problemă foarte gravă.Radu Burnete, director executiv Confederația Concordia
„Industriile trebuie să dea o parte din costul acesta mai departe, dar nu îl dau pe tot - unii își reduc profiturile, optimizează, schimbă anumite materii prime, dacă sunt mai scumpe, consumă mai puțin curent”, explică Radu Burnete mecanismul de atenuare a inflației de la industrie către populație.
Burnete spune că BNR vorbește de o inflație temporară de 11-12% care este probabil cea reală.
El spune că efectul creșterii prețurilor se simte mai ales la firmele care aveau deja probleme.
„În ultimele luni, am văzut că a crescut numărul falimentelor, în special la IMM-uri. Este un fenomen care se întâmplă și pe care îl așteptam. Cu cât ești mai energointensiv, cu atât vei fi mai afectat. Cu cât energia reprezintă un cost mai mare în producție, atunci vei avea de suferit”, a mai precizat Burnete.
Dublări de prețuri la materiale de construcții
Una dintre industriile cele mai afectate de creșterea prețurilor este cea a construcțiilor.
Irinel Gheorghe, vicepreședintele Federației Societăților din Construcții, spune că cele mai afectate sunt firmele care lucrează cu statul.
Vicepreședintele Federaţiei Patronatelor Societăţilor din Construcţii (FPSC), Irinel Gheorghe, spune pentru Europa Liberă că sectorul a fost afectat în special de creșterea prețului la gaze. Acesta s-a reflectat în prețul celor mai importante dintre materialele de construcții. Comparativ cu începutul anului trecut, creșterile sunt în medie cu 50-80%.
„Sunt prețuri care s-au dublat. Oțelul beton este unul dintre produsele care au avut o creștere extraordinară. Cimentul va ajunge la aceeași creștere. Sunt produse care influențează foarte mult sectorul construcțiilor și al cărui preț se apropie de dublu în aprilie. Toate produsele consumatoare de gaz - cărămida, plăcile de gips carton, placa bazaltică, astea cred că se apropie de 80%”, a precizat Gheorghe
În prețul final al construcțiilor, creșterea prețului la materiale se reflectă diferit, în funcție și de alte elemente care intră în componența acestuia, în special forța de muncă.
Un alt element important care a influențat negativ piața este prețul transportului. Comparativ cu anul trecut, acesta a ajuns la peste 40%, iar el reprezintă, în prezent, 10-12% din prețul unui transport.
„Creșterea cu forța de muncă nu a avut aceeași creștere ca cea cu materialele, avem și materiale achiziționate de dinainte, creșterea acum este de 30-40%”, a precizat Gheorghe.
Cea mai dificilă situație se înregistrează în cazul constructorilor care se ocupă de infractructura grea, în proiectele pe care statul vrea să le deruleze prin PNRR.
„Constructorii sunt într-o situație delicată. Prețurile din contracte pot fi actualizate până la un anumit nivel și trebuie să așteptăm o nouă ordonanță de urgență care să actualizeze prețurile. Gândiți-vă că sunt contracte în derulare, încheiate în urmă cu doi-trei ani, pentru care achizițiile se fac astăzi”, a mai spus Gheorghe.
Îți mai recomandăm Scenariu economic sumbru: inflație, recesiune, criză. Analiști: „Guvernul se împrumută la dobânzi record”Ionuț Dumitru spune însă că e devreme pentru o estimare corectă a efectelor inflației pe piața construcțiilor.
„Nu putem da verdicte în momentul de față în ceea ce privește construcțiile, probabil că unii constructori au probleme în a-și actualiza prețurile din contracte, dar nu mă aștept să văd stagnare. Sunt foarte mulți bani în zona aceasta de investiții publice în special și, dacă contractele sunt făcute corect și pentru stat și pentru constructor, probabil că ea nu va fi resimțită.”
Dobânda cheie a ajuns la 3%
„Vestea bună pe cifrele de ieri este că inflația lunară a încetinit semnificativ față de lunile anterioare”, precizează Ionuț Dumitru.
În februarie, rata inflației industriale față de ianuarie a ajuns la 1,6% în timp ce în ianuarie creșterea a fost de 8%.
Același lucru îl susține și ministrul agriculturii, Adrian Chesnoiu, într-un interviu pentru Europa Liberă. Acesta spune că efectele economice ale deciziilor politice privind prețul la energie și gaze încep să se vadă.
„E posibil să înceapă să se estompeze acest nivel de fluctuație a creșterilor, pentru că începe să se stabilizeze și situația economică și situația politică. În momentul în care primești un șoc pe o piață liberă, ea reacționează și apar acele fluctuații. În momentul în care apare stabilitatea, odată cu plafonarea prețurilor la gaze și energie, ai o oarecare predictibilitate.”
Ionuț Dumitru spune că cel mai greu este pentru cei care vor să economisească pentru că dobânda bancară este sub inflație .
Banca Națională a ajustat astăzi dobânda de politică monetară în sus, până la nivelul de 3 la sută pe an, de la 2,50 la sută pe an. Măsura va fi aplicată începând cu data de 6 aprilie 2022.
Îți mai recomandăm ROBOR, la nivelul din 2013. Ratele la bancă au explodat. Consultant BNR: „Se vor duce tot mai sus”BNR motivează decizia prin creșterea ratei anuale a inflației, care a continuat să crească gradual în primele două luni din 2022, contrar previziunilor. Ea a urcat la 8,35 la sută în ianuarie și la 8,53 la sută în februarie, de la 8,19 la sută în luna decembrie 2021.