Interviu | Șeful DNA, după decizia CCR privind vechimea procurorilor: „Vor fi întârzieri în rezolvarea cauzelor”

Procurorul-șef al DNA, Crin Bologa, se miră într-un interviu pentru Europa Liberă cum, timp 16 ani, a fost constituțională vechimea de 6 ani, iar acum nu mai e cea de 7 ani. DNA lucrează în prezent cu doar 128 de procurori, motiv pentru care încărcarea cu dosare a unui procuror este foarte mare.

Deficitul de personal va crește după decizia Curții, spune Bologa, deoarece procurorii din sistem cu greu pot fi convinși să vină la DNA. Procurorul-șef explică motivele pentru care, deși veniturile sunt atractive, anchetatorii nu se înghesuie la DNA.

Sesizarea CCR a fost făcută de Înalta Curte de Casație și Justiție a României (ICCJ), care a invocat faptul că procurorii DNA și DIICOT ar trebui să aibă aceeași vechime ca și cei de la Parchetul General, adică 10 ani.

„Vechimea efectivă în funcție pentru aceste numiri (la DNA și DIICOT – n.red.) trebuie să fie cel puțin aceeași cu cea necesară pentru accederea în funcția de procuror al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție”, se arată în comunicatul CCR.

În prezent, vechimea necesară e de 10 ani pentru a intra la DNA și DIICOT, în care intră și cei 2 ani de formare la Institutul Național al Magistraturii (INM). După decizia de azi a CCR, vechimea necesară e de 10 ani, plus cei 2 ani de la INM.

Ministrul Justiției, Stelian Ion, a avut o reacție extrem de critică după decizia de azi a CCR. „Curtea Constituțională a mai dat astăzi o lovitură DNA și DIICOT, adică luptei împotriva corupției și a criminalității organizate. CCR nu a ținut cont de opinia celor care știu cel mai bine care este situația în parchete și a ignorat argumentele DNA și DIICOT, susținute, de asemenea, de mai multe asociații ale magistraților și de Secția de procurori a CSM. Pe fondul deficitului de personal deja existent din DNA și DIICOT, decizia CCR închide ușa pentru procurorii mai tineri, bine pregătiți profesional, dar care nu îndeplinesc cerința de 10 ani vechime, impusă de ministrul PSD Florin Iordache”, scrie Stelian Ion pe pagina sa de Facebook.

Europa Liberă: Care vor fi consecințele deciziei Curții Constituționale pentru DNA?

Crin Bologa: „În primul rând, aș arăta că 16 ani, din 2002 și până în 2018, au fost constituționali șase ani vechime și acum nu sunt constituționali șapte ani. Până în 2018 cu șase ani vechime puteai ajunge la DNA, iar DNA a avut o istorie pozitivă în România, au fost efecte pozitive pentru intrarea în Uniunea Europeană și parcursul european și, în general, pentru societate.

Ca impact, în prezent, din 195 de posturi de procurori, avem ocupate 128 prin numire, deci libere sunt 67 de posturi. Asta înseamnă că încărcarea și presiunea pe procuror este foarte mare și vom ajunge la întârzieri în rezolvarea cauzelor. Sigur că ne va afecta, dar ne vom face în continuare treaba.”

Europa Liberă: Există posibilitatea să fie afectați de această decizie inclusiv procurorii care sunt în funcție în momentul de față?

Crin Bologa: „Sper că nu, pentru că ei în momentul în care au aplicat și au venit la DNA, au venit printr-un examen și îndeplineau condițiile la momentul respectiv. Deciziile Curții Constituționale, în conformitate cu prevederile Constituției, nu pot retroactiva. Acest lucru este foarte clar. Deciziile Curții se aplică pentru viitor iar procurorii noștri care au îndeplinit condițiile de vechime pot rămâne în continuare pentru că au un drept câștigat și au ocupat funcția prin concurs.”

Europa Liberă: Ce soluție vedeți pentru rezolvarea situației?

Crin Bologa: „Chiar dacă nu suntem de acord cu decizia Curții și avem și argumente, ea este obligatorie și trebuie să ne supunem cu toții. Sperăm ca în viitor poate se schimbă practica Înaltei Curți cu privire la această problemă.”

Europa Liberă: Totuși, sunt suficienți procurori care ar putea să vină la DNA sau DIICOT și astfel s-ar rezolva și acest deficit de personal. Nu o fac însă. De ce, care este explicația?

Crin Bologa: „Colegii noștri care au grad de Parchet General nu vor să muncească, să simtă presiunea de la DNA, dar și satisfacția muncii de la DNA și DIICOT. Nu vor aplica pentru DNA, pentru că au același salariu. La DNA nu se ia niciun ban în plus, niciun avantaj în plus față de colegii care au grad de Parchet General. Sunt destui colegi care au acest grad, dar lucrează la judecătorii, la tribunale, curți de apel și la Parchetul General. Or, la DNA și DIICOT, presiunea este foarte mare, munca este foarte intensă și atunci este foarte greu să convingem oamenii să vină.”

Europa Liberă: Acesta este, deci, motivul pentru care, deși sunt destui procurori în sistem, nu vin la DNA?

Crin Bologa: „Este unul din motive. Pe de altă parte, gândiți-vă la atacurile împotriva procurorilor DNA, atacuri mediatice, publice. În momentul în care instrumentăm dosare importante, cu oameni importanți, sume mari de bani, așa cum s-a constatat mereu, până în ziua de azi, este atacată instituția, dar și procurorii și familiile lor. Și atunci, apare o reticență din partea unor colegi să vină la DNA. Dar colegii curajoși vin. Încercăm să-i atragem, dar singura satisfacție pe care o putem da este munca. Munca și rezultatele în lupta împotriva corupției. Altceva nu le putem oferi”.

Europa Liberă: Ca întotdeauna, destui politicieni nu iubesc DNA. Ne putem gândi la blocajul în desființarea Secției Speciale, generat de faptul că refuză ca dosarele de corupție ale magistraților să meargă la DNA. Le vor instrumentate de Parchetul General. Continuă să fie DNA un cui în talpa politicienilor?

Crin Bologa: „Politicienii cinstiți și corecți nu au nimic cu DNA și sprijină instituția. Dar, ca și în alte domenii, sunt și alte tipuri de politicieni, aceia nu sprijină DNA.”

Europa Liberă: A încetinit DNA turația în ultima perioadă?

Crin Bologa: „Nici vorbă. Poate aceasta este imaginea publică, dar noi vorbim din date concrete. În continuare noi trimitem în judecată și punem sub acuzare oameni foarte importanți și cu prejudicii mari. Iar asta înseamnă că, de o perioadă încoace, există un reviriment al luptei împotriva corupției. Am anchetat și trimis în judecată, și anul trecut, și anul acesta, persoane importante, miniștri, senatori. Acum avem puși sub acuzare vreo trei miniștri, am trimis un președinte al Camerei Deputaților, doi deputați, un europarlamentar, cu prejudicii enorme. Poate în mass-media nu mai apare reflectată această muncă. Statistica spune însă cu totul altceva. Dar vă asigur că luptăm împotriva corupției la nivel înalt, atâția câți suntem aici”.