Cu numai o săptămână înainte de a veni primele știri și îngrijorări legate de epidemia COVID-19, viitoarea capitală culturală europeană TM2021 intrase în faza scrisorilor deschise. Treaba nu mergea bine, nemulțumiri existau și din partea oamenilor de cultură, și din partea decidenților, și din partea publicului. Evenimentele programate pe 2019 s-au desfășurat în a doua parte a anului din cauza întârzierii finanțării.
Unele au fost interesante, dar le-a lipsit anvergura. Astfel, din cele 90 de proiecte și 400 de evenimente raportate, cu excepția bienalei Art Encounters, festival adoptat, sau a evenimentului Bega Lighting Project și a câtorva evenimente muzicale, majoritatea n-a trecut hotarele orașului nici ca prezență în mass-media, nici ca vizibilitate națională sau europeană. Poate că pandemia a dat managementului ocazia să răsufle ușurat, putând de aici înainte să acopere deficiențele și neîmplinirile cu nefericita întâmplare a pandemiei care a zădărnicit frumosul proiect.
Din 2017, când a început etapa preliminară a proiectului și până azi, supărările au fost tot timpul de două feluri: Asociația TM2021, responsabilă cu implementarea bid book, s-a plâns permanent că nu are destui bani să pună în operă proiectul, pe de altă parte, oamenii de cultură și publicul au criticat absența evenimentelor de anvergură și managementul haotic. Nici schimbarea Consiliului Director în toamna lui 2018 cu membri fără legătură cu domeniul cultural nu avea cum să dreagă situația.
Alerte și scrisori deschise
Ioan Holender, director al Operei din Viena timp aproape două decenii, născut timișorean și fost președinte de onoare al proiectului TM2021, demisionat în 2018, îi trimitea primarului Robu, la mijlocul lui februarie 2020, o scrisoare deschisă în care îi cerea măsuri urgente de redresare:„Vă rog să întreprindeți cât mai repede schimbările necesare și să faceți tot ce vă stă în putință pentru ca proiectul Timișoara – Capitală Europeană a Culturii să nu sfârșească printr-un dezastru – astăzi din păcate previzibil”. Holender își motiva îngrijorarea prin absența unor controale referitoare la „maniera de conducere a doamnei Neumann”, directoarea executivă a asociației și adăuga îngrijorarea sa privind „situația pregătirii celor necesare desfășurării unor activități demne de Timișoara”. Replicile au fost zeflemitoare. „Dl.Holender nu știe fiindcă nu vrea să știe”, i-a replicat prin presă Simona Neumann, în timp ce primarul Nicolae Robu a declarat că i-a răspuns printr-o scrisoare confidențială.
Fostul director artistic, atât de contestatul Chris Torch, ieșit din echipă prin expirarea contractului în vara anului trecut, a formulat trei declarații publice critice la adresa finanțatorilor oficiali, dar și la adresa board-ului, mai ales a președintelui acuzat de ambiții personale, de nepricepere în ale culturii și de decimarea echipei executive:„Sunteți foarte aproape de o catastrofă, domnule Rada. Se vede foarte bine asta din banii publici alocați, dar și din dorința evidentă și, în egală măsură, superficială de a transforma acest titlu într-un simplu exercițiu de branding personal și al orașului. Totul, într-un an electoral”. Respingând ipoteza implicării sale politice, președintele Consiliului Director a comentat astfel alegațiile lui Chris Torch pentru Radio Europa liberă: „Sunt mici orgolii, avem priorități mai mari”.
Memoriul semnat în 2018 de peste optzeci de oameni de cultură, care semnala încă de atunci neajunsurile manageriale ale proiectului, a avut consecințe minimale, dar a generat resentimente și conflicte locale. Proiectul părea gripat, însă monitorizările periodice prevăzute de regulamentul capitalelor europene s-au împotmolit în detalii tehnice, vădind o incredibilă incapacitate a comisiilor deplasate la Timișoara de a analiza întregul și de a indica ieșirea din impas.
Bugetul în carantină și adevărul cifrelor
Un tabel cu încasările Asociației TM2021 în 2019, postat pe Facebook de primarul Timișoarei, lămurește o parte din misterul lamentărilor referitoare la penuria finanțării. Deși intrați cu întârziere, banii de la primărie au venit în proporție de 96%, adică 4.072.000 lei. Consiliul Județean și Ministerul Culturii au oferit pe proiecte câte 6000-7000 lei. De la universități și clubul Rotary au mai intrat 30.000 lei, adică 0,6% din total, iar din cotizații aprox.130.000 lei. Totalul rotunjit ar fi 4.250.000 lei, adică peste 900.000 euro. Dealtfel, în fiecare an de la câștigarea titlului, asociația a primit din bugetul local între 800.000 și un milion de euro, sumă din care un ONG destoinic ar fi făcut minuni, dar care a fost mereu declarată insuficientă.
La sfârșitul anului trecut a apărut OUG 42/2019 privind stabilirea unor măsuri financiare pentru susținerea desfășurării Programului cultural național „Timișoara - Capitală Europeană a Culturii în anul 2021“, aprobată cu completări prin Legea nr. 198/2019. Între timp, Asociația TM2021 a primit statutul de organizație de utilitate publică, un atu în plus pentru a primi bani de la stat.
În ianuarie 2020 au fost publicate normele de aplicare, cu proceduri amănunțite de selecție și finanțare a proiectelor. Venirea la guvernare a PNL, partidul primarului, a alimentat noi speranțe:„Nu am nicio garanție scrisă, dar pentru mine cuvântul domnului prim-ministru valorează mai mult decât orice hârtie”, declara Nicolae Robu la începutul anului. Cu toate acestea, Ministerul Culturii a alocat doar 200.000 lei pentru programul cultural „prioritar” al capitalei culturale europene, adică 10% din ce s-a solicitat. În martie nici acești bani nu intraseră în cont. În schimb, infrastructurii i s-au alocat 2,5 milioane lei pentru 2020. Pare mult, dar este o fracțiune din cei 43.000.000 lei prevăzuți. Cu un cadru legislativ îmbunătățit și cu o previziune de buget de 4,5 milioane de euro pe anul acesta, capitala culturală europeană părea că intră într-o etapă fastă din punct de vedere bugetar. În februarie Horațiu Rada era încă optimist, deși fluctuația de personal din echipa executivă era mai accentuată ca oricând. Au plecat subit directorul de producție, omul de bază de la Comunicare, mai mulți referenți. În aprilie se făceau recrutări, deși bugetul era incert, iar diminuarea „în ansamblu, cu 35%” a salariilor era deja pe masa de lucru, așa cum ne-a declarat telefonic președintele Rada, fără însă a se fi discutat în Consiliul Director. Pandemia căzută pe neașteptate schimbă însă întreaga paradigmă.
Ce va fi mai departe?
Subfinanțată prin tradiție, cultura este ultima grijă a guvernanților în condițiile epidemiei când trebuie echipamente și materiale pentru spitalele jefuite în cei 30 de ani de tranziție. Totuși, instituții și artiști independenți au găsit modalități creative de a se adresa publicului. Teatrul Național din Timișoara transmite spectacole pe Youtube în ciclul „Întâlniri la voi acasă”, Teatrul maghiar vine online cu spectacole non-verbale, Fundația Art Encounters oferă tururi expoziționale online. Un exemplu de adecvare creativă este artistul plastic Dan Perjovschi care a inițiat Jurnal de virus pe conturile de Facebook și Instagram ale galeriei White Cuib. Pentru moment, Asociația TM2021 n-a ieșit din inerție, rămânând în etapa „lucrăm, ne gândim...”. Singura inițiativă în consonanță cu sloganul „Luminează orașul prin tine” a fost apelul de a se aprinde lanterne și lumini în balcoane și ferestre în seara de 8 aprilie în semn de solidaritate cu medicii care luptă cu COVID-19.
Întrebat de Radio Europa liberă la conferința de presă online din 14 aprilie despre situația TM2021, primarul Robu s-a arătat nemulțumit:„Nu sunt în regulă unele aspecte, dar vom discuta în interior, nu public... Nu m-am prea amestecat, ca să protejez proiectul de unii inamici care vor, prin ricoșeu, să lovească în mine...Chiar a venit momentul să nu mai stau deoparte, acolo lucrurile nu sunt în regulă”, a declarat pentru Radio Europa liberă.
Cetățenii orașului așteaptă însă nu doar evenimente culturale, ci și infrastructura culturală promisă, de lipsa căreia orașul suferă de mulți ani. În afara unor restaurări de fațade în centru și a unor reconversii de cinematografe, nu se vede mare mișcare. MultipleXity -Centrul pentru Artă, Tehnologie și Experiment nu va fi gata în 2021, dar se lucrează la proiectare. Poate și proiectul de modernizare a Filarmonicii, găzduite azi de fostul cinematograf Capitol, ar avea o șansă. Pentru turism, angajarea unui director cu experiență europeană a dat o nouă speranță. Într-un oraș cu numeroase firme prospere, atragerea de sponsorizări e departe de ținta ambițioasă de 1,2 milioane de euro. În 2019 s-au adunat doar 60.000 euro, iar perspectivele sunt nule în condițiile încetinirii economiei din cauza virusului ucigaș.
au auzit și voci sceptice, încă înainte de criza COVID-19:„După 2021 tot ce va rămâne vor fi niște datorii uriașe, o reputație șifonată, unul sau mai mulți țapi ispășitori, desigur nu adevărații vinovați și pisica pasată peste gard. Păcat, mare păcat!”, scria pe Facebook Dana Sarmeș, de la Asociația Culturală Contrasens. Președintele Consiliului Director punea pe seama indolenței politice sincopele proiectului:„Clasa politică se va trezi pe ultima sută de metri”, ne-a declarat cu oarecare nădejde în viitor.
Primarul Nicolae Robu îndemna la încredere că drumul se va netezi și Timișoara-Capitală Culturală Europeană va fi o reușită: „Haideți să privim spre viitor cu optimism și cu încredere. Așa a fost politica de întocmire a bugetului, având în vedere situațiile foarte grele găsite moștenire de la guvernarea precedentă. Este un program de importanță națională, eu mereu spun asta. Asta trebuie să conștientizeze toată lumea, este un program al României, angajat ca atare de statul român (…) Noi vom lua din altă parte și vom susține aceste proiecte, care țin de onoarea noastră și ca oraș, și ca țară. Premierul mi-a promis că vom primi banii necesari”, spunea puțin înainte ca pandemia să schimbe perspectiva. Boicotat de guvernarea anterioară, vulnerabilizat de un management și o comunicare mediocre, proiectul capitalei culturale europene este acum subminat de incertitudini.