Criza intervine după ce, în luna aprilie, CARE International, o organizație internațională, avertiza că aproximativ 2,7 milioane de oameni din Somalia erau în risc de nesiguranță alimentară din cauza lipsei ploii și a secetei.
Schimbările climatice, războiul civil și pandemia de coronavirus au creat o criză umanitară cu mai multe substraturi.
„Comunitățile din Somalia și Somaliland ne-au spus că se tem de repetarea secetei severe din 2017”, declara atunci directorul CARE din regiunea Somaliei/Somaliland, Iman Abdullahi.
În prezent, secetele prelungite, resursele limitate de apă și lipsa pământului fertil au dus la escalarea tensiunilor dintre clanurile rivale și la strămutarea forțată a oamenilor.
Crucea Roșie avertizează comunitatea internațională cu privire la riscul foametei din zonă și precizează faptul că Somalia se află pe „marginea unei catastrofe umanitare.”
„Somalia este unul dintre cele mai riscante locuri de pe planetă pentru a trăi în momentul de față. Țara cuprinde un catalog de catastrofe. Dezastrele legate de climă, conflictele și pandemia Covid-19 s-au unit și au format o criză umanitară majoră ce afectează viețile a milioane de oameni. Nu putem continua să vorbim despre asta – trebuie să acționăm pentru a le reduce suferința”, a declarat directorul pentru Africa al Crucii Roșii, Mohammed Mukhier.
Suferința se resimte și în rândul oamenilor afectați de criză.
Fadumo Ali Mohamed, o localnică dintr-un sat din Somalia, s-a văzut nevoită să-și părăsească propria casă alături de copiii ei din cauza intensității crizei iscate în zonă.
Aceasta a reușit să ajungă în Mogadishu, capitala Somaliei. În prezent, ea trăiește într-un adăpost improvizat alături de cei nouă copii ai mei.
În trecut, războiul civil din Somalia a forțat comunitatea internațională, reprezentată de ONU, să intervină. În această fotografie, soldații belgieni patrulează pe străzile din Kismayu, la 28 ianuarie 1993, la aproximativ 500 km nord-vest de Mogadishu.
„Obișnuiam să ne câștigăm existența spălând haine pentru oamenii din oraș, dar când a început (al doilea val, n.r.) coronavirusul, toata lumea a închis ușile”, a mărturist aceasta.
Ali Mohamed nu este singura care a trebuit să-și părăsească locuința.
Peste 800.000 de persoane strămutate s-au refugiat în capitala Somaliei și trăiesc în prezent în așezări informale și aglomerate, cu acces limitat la hrană, apă și servicii medicale.
Mama refugiată povestește că nu a avut de ales decât să plece. Seceta din satul ei a dus la intensificarea luptelor dintre clanurile rivale din zonă, iar vărul și mătușa ei au murit împușcați.
În urma crizei umanitare, Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID) a promis săptămâna trecută că va contribui cu 20 de milioane de dolari pentru a spori protecția, sănătatea și bunăstarea oamenilor din zonă. Banii ar urma să fie furnizați către Fondul Națiunilor Unite pentru Copii (UNICEF).
Criza alimentară din Somalia se datorează unei economii fragile, bazată pe agricultură. Acest lucru o face vulnerabilă în fața fenomenelor meteo extreme, precum secete repetate și inundații sezoniere.
Îți mai recomandăm Raport ONU | Peste 8,500 de copii au fost forțați să devină soldați în 2020