Există mari dubii asupra tezei de doctorat pe care a susținut-o în 2010, la Facultatea de Drept a Universității București, teză publicată în volum în același an. Am a descoperit zeci de fragmente preluate fără sursă, citări incorecte, greșeli de gramatică, spun jurnaliștii de la CRJI.
Rectorul Universității, profesorul universitar Mircea Dumitru, a anunțat că teza va fi analizată de Comisia de Etică.
Investigația se oprește și alte două aspecte - Corbu a primit în 2014 suma de 40.000 de lei de la tatăl ei, consilier local și fost primar PSD, fără ca nicio declarație de avere a acestuia să justifice suma. Al doilea aspect asupra căruia planează suspiciune, în opinia celor de CRJI, este faptul că dosarul în care Corbu a fost investigată de DNA și achitată definitiv a dispărut de pe siteul Curții Supreme.
„Sunt trei pete pe ceea ce pare un ”success story” unic în viața publică din România”, spun jurnaliștii citați.
Zeci de pagini însușite integral
Viitoarea președintă a Curții Supreme a copiat și de la prieteni, și de la necunoscuți.
Atunci când vorbești despre teza de doctorat a președintei Înaltei Curți de Casație și Justiție – șefă peste cei 4.600 de judecători care activează într-un domeniu vital pentru democrație – te aștepți ca lucrarea să fie ”brici”, ireproșabilă. La Corbu, pare că lucrurile nu stau așa, cel puțin la capitolul formă, dacă nu și la fond.
Judecătoarea și-a susținut teza în aprilie 2010, la Facultatea de Drept a Universității București, îndrumător fiind profesorul universitar Corneliu Bîrsan, cel care, între 1998 și 2013, a fost judecător al României la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO). Tot despre activitatea CEDO a fost și lucrarea Corinei Alina Corbu: ”Subiective colective în Convenția Europeană a Drepturilor Omului”, publicată, tot în 2010, la Editura Institutului Român pentru Drepturile Omului (IRDO) cu titlu schimbat: ”Persoanele juridice și grupurile de particulari în jurisprudența CEDO”.
Aflată în concediu, departe de București, Corbu a declarat, la începutul lunii august, că nu poate intra în posesia unui exemplar al tezei până la termenul la care acest material trebuia trimis la tipar și că nu deține un exemplar din carte.
„Victima” numărul 1 a lui Corbu la capitolul furt intelectual este Ana Cristina Lăbuș, un alt magistrat – culmea, prietenă a judecătoarei Corbu și colegă a acesteia în Consiliul Superior al Magistraturii la momentul susținerii tezei. Cu doi înainte de momentul la care Corbu a devenit doctor în Drept, Lăbuș publicase un articol în Revista ”Drepturile Omului” – „Cererea individuală în sistemul Convenției europene a drepturilor omului. Titulari, calitatea de victimă, condiții de admisibilitate”, nr. 2/2008, p. 14-23.
Paginile 25-62 ale cărții lui Corbu s-au inspirat copios și neetic din acest articol: au fost preluate fragmente integral, deseori cu tot cu note de subsol, iar altele au fost reformulate, mai mult sau mai puțin.
„Am încercat să o contactăm pe Lăbuș, dar purtătorul de cuvânt al Tribunalului Iași, instanța unde aceasta este judecător acum, ne-a transmis că este în concediu de odihnă”, au scris cei de la Centrul Român pentru Jurnalismul de Investigație.