Cu Bac sau fără Bac? Doi din zece liceeni nu se prezintă la Bac, iar o treime oricum nu îl iau. Ce șanse au ei pe piața muncii

În ultimii zece ani, numărul copiilor care figurează în scripte în învățământul preuniversitar a scăzut cu aproape 12%, de la 3,4 milioane în 2009 până la 3 milioane în 2018, arată raportul Ministerului Educației privind starea învățământului preuniversitar din România pentru 2017-2018.

Mulți elevi abandonează însă pe drum, mai cu seamă în anii terminali, cum ar fi clasa a V-a, clasa a VIII-a sau pe parcursul liceului sau școlii profesionale.

De aceea, destui dintre absolvenții de liceu nici nu se mai gândesc să se prezinte la Bac, mai precis o cincime dintre cei circa 145.000 de elevi care, potrivit scriptelor, termină anual clasa a XII-a. Mai mult, dintre cei care se prezintă totuși la examen, trei din zece nu reușesc să promoveze „examenul de maturitate”.

Modul în care este tratat Bacalaureatul nu este decât una dintre fațele unui sistem de educație care ar avea nevoie de o reformă în profunzime și care să fie făcută cu mult timp înainte ca un elev să se afle față în față cu acest examen, este de părere deputata liberală Florica Cherecheș, vicepreședinta Comisiei de învățământ.

„Reforma în profunzime ar fi necesară fiindca noi ne uităm în fiecare an doar la câți au luat Bacalaureatul. De ce avem rezultatele astea atat de slabe? Copiii care sunt repartizați în fiecare an, prin sistemul acesta pe calculator, la tot felul de școli tehnologice, ajung acolo și cu note de 1 și 2. Ei nu au cum să ajungă de la notele acestea la un nivel ridicat pentru a face față rigorilor unui Bacalaureat. Pe de altă parte, abandonează pentru că nu le place. Și unde pleacă? Nu stim. Noi nici nu știm exact câți elevi avem în acest moment în sistem pentru ca acest tipul de finanțare per capita nu ajută la o transparență și o sinceritate a sistemului”, a explicat deputata liberală pentru Europa Liberă.

De aceea, ea atrage atenția că, din calculele sale, sunt în jur de 80.000-100.000 de tineri care sunt „pierduți pe drum anual. Unii dintre ei sunt copii care termină clasa a opta și nu se mai regăsesc la liceu, o treime sunt copiii care nu se prezintă la Bac și o treime sunt cei care îl dau și îl pică”.

Florica Cherecheș atrage atenția că parcursul unui elev ar trebui ghidat încă din primii ani de școală, prin existența unui consilier vocațional, care să valorifice potențialul fiecărui copil, în caz contrar lipsa unei orientări „duce la foarte multe eșecuri și la bani aruncați degeaba pe un sistem care nu își mai atinge scopul, acela ca un copil să își urmărească parcursul propriu, să aibă un anumit nivel de școlarizare și apoi să se integreze pe piața muncii sau să devină antreprenor”.

De asemenea, printre sugestiile liberalei este și o apropiere mai mare a școlii de mediul economic, în sensul în care copiii trebuie să aibă parte de mai multă practică în școli, fiindcă astfel i se trezește interesul pentru cunoaștere.

Absența diplomei de Bacalaureat nu ar trebui să fie un impediment pentru a obține un loc de muncă, în condițiile în care România se confruntă cu o lipsă acută de forță de muncă, mai spune Florica Cherecheș. Deputata subliniază că, din discuțiile pe care le-a avut cu diverși manageri de HR ai unor companii reiese că aceștia ar fi dispuși să accepte „și persoane fără Bacalaureat, omul doar să vrea să lucreze. Chiar dacă nu are nicio calificare sau nu știe, fiindcă este școlit la fața locului, îl învață orice, doar să fie serios”.

Într-adevăr, la capitolul locuri de muncă unde nu este necesară experiența, portalul eJobs înregistrează, în prezent, peste 8.000 de oferte, cele mai multe fiind în comerț, prestări servicii și IT. Iar companiile sunt dispuse să investească în tinerii care nu au experiență.

„Este o piață extrem de dinamică pentru tineri. Sunt, practic, cei mai căutați candidați în acest moment, iar companiile se străduiesc să-i atragă prin oferte cât mai personalizate și creative. Experiența nu mai este de mult un criteriu necesar. Dimpotrivă, sunt tot mai multe companii care nu mai cer diplomă de studii superioare, fiind dispuse sa investească în pregătirea la locul de muncă”, a explicat pentru Europa Liberă Bogdan Badea, CEO al platformei de recrutare eJobs.

Cu toate acestea, dacă experiența nu este neapărat necesară, Bac-ul este în continuare un element important pentru viitorii angajatori.

„Examenul maturității” este considerat un prag important care arată că elevul, care se pregătește să devină activ în câmpul muncii, a avut rigoarea de a sta patru ani într-un liceu și de a trece peste această etapă, mai argumentează reprezentantul eJobs.

De pildă, dacă pentru domeniul IT, de pildă, sunt poziții de specialiști pe care le pot ocupa și tineri care au doar Bac-ul, fără ca neapărat să fie absolvent de Automatică, atât timp cât dovedește că știe să programeze. În schimb, pentru cei care nu sunt decât absolvenți de 12 clase mai degrabă oferta se reduce la job-uri în retail sau în HoReCa, și chiar și aici, doar acolo unde nu este nevoie de specializare.

Raportul Ministerului Educației mai atrage atenția că, în ultimii ani, fiindcă a crescut numărul celor fără diplomă de Bac, devenit tot mai atractivă pentru absolvenții de liceu opțiunea școlilor profesionale sau de maiștri. De asemenea, mai este constatat în document, după ce s-au angajat, o parte dintre absolvenții de liceu și-au dat seama că ar avea nevoie de completarea studiilor și s-au reîntors pe băncile școlilor.

În România, aproape două treimi dintre românii cu vârste cuprinse între 15 și 64 de ani au studii medii – liceu, școală profesională sau postliceală, în timp ce doar unul din cinci români au studii superioare, la egalitate cu cei care au doar studii primare.

„Dar atât timp cât vor conta mai mult diplomele și hârtiile decât ceea ce știm să facem, nu putem să facem o reformă adevarată pentru că oamenii vor fi mai preocupați să adune hârtii”, mai argumentează vicepreședinta Comisiei de Învățământ de la Camera Deputaților.