În decembrie anul trecut, în România s-au operat modificări serioase pe piaţa de gaz metan: s-a prevăzut ca gazul din producţia internă să fie folosit în primul rând pentru consumul intern şi s-a fixat şi un preţ de 68 lei/Mwh. În acelaşi timp a fost perceput un impozit de două procente pentru firmele energetice, iar în urma transformării bazei de calcul au crescut şi mai mult cheltuielile firmelor, potrivit calculelor făcute de site-ul maghiar 444, preluat de Rador.
Datorită acestor măsuri în ianuarie anul acesta cantitatea importului din Rusia a crescut cu 55%, iar preţul s-a majorat cu 37% ajungând la 124 lei/Mwh – adică aproape dublu faţă de preţul oficial al producţiei interne.
Cu toate acestea nu a scăzut interesul faţă de gazul românesc. Din cauza noilor reglementări firmele extractoare şi-au amânat şi dezvoltările proiectate.
În 2019 cantitatea extrasă a acoperit doar în proporţoie de 77% cerinţa internă, deşi altădată consumul de gaz din România era asigurat din extracțiile din țară.
O mare parte din ce a rămas se importă din Rusia. A crescut şi exportul ungar către România, dar acest succes este prea mic faţă de avantajul pe care l-ar putea însemna transportarea în Ungaria a zăcămintelor din Marea Neagră.
Producătorii români de gaze critică dur guvernul pentru creşterea importului, respectiv pentru reducerea producţiei interne. Un manager român a declarat unei reviste economice: „În momentul în care guvernul ne-a prezentat proiectul de lege, prima mea reacţie a fost că am fost vânduţi ruşilor şi s-au deschis larg porţile pentru gazul rusesc.”
Şeful unui prestigios institut de cercetare din România, Energy Policy Group, a declarat în urmă cu trei săptămâni într-un interviu: „Sectorul gazului demonstrează cel mai bine ce pot aduce pieţei energiei legile alcătuite prost şi în grabă. (...) S-au retras multe planuri de investiţii, s-au pierdut mulţi bani şi a avut de suferit daune serioase şi prestigiul sectorului de afaceri din România.(...) Acesta a devenit acum un sector incapabil de a funcţiona, numai că nu pentru toţi: veniturile importatorilor cresc, iar firmele respective au înregistrat în ultimele luni o creştere spectaculoasă.”
Importatorii menţionaţi sunt mijlocitori pentru Gazprom, două firme mai mari care se ocupă de importul rusesc – una din acestea este înregistrată în Elveţia, dar constituie în totalitate o proprietate rusă.
Deocamdată, guvernul român menţine noile măsuri, mai mult, începând din 1 iulie a prescris producătorilor din ţară o altă reducere de preţ de cinci procente în direcţia populaţiei.
La începutul acestei săptămâni au apărut în presă articole dramatice despre faptul că Exxson Mobil a anunţat guvernul român că ar dori să se retragă din exploatările aflate în Marea Neagră, mai scrie publicația electronică din Ungaria. Până acum firma americană a investit 700 milioane dolari în explorarea zăcămintului marin – denumit Neptun – care era atrăgător prin noua posibilitate de a explora.
Exxon Mobil a reacţionat şi a afirmat că s-a cerut permisiunea guvernului român să prezinte datele geologice şi calculele proprii unor potenţiali interesaţi care ar participa eventual la exploatare, deci nu s-ar retrage, ci doar ar implica un nou partener. Nu se ştie cine ar putea fi acesta.
Un expert din Ungaria a declarat publicaţiei citate că în opinia sa ruşii i-au mituit pur şi simplu pe politicienii români şi astfel a fost posibil să se ia dispoziţiile de anul trecut favorabile pentru ei. Conform opiniei expertului respectiv, scopul ruşilor nu a fost creşterea în primul rând a importului românesc, ci obstrucţionarea explorării marine şi, deci, menţinerea pieţei ungare, precizează site-ul 444: "Dacă Exxon se gândeşte cu adevărat la retragere, atunci ruşii au câştigat acest meci. Iar dacă vor trece alţi ani cu cooptarea unui nou partener, vor fi fost împlinite şi scopurile lor legate de Ungaria".
Ungaria ar fi dispusă in principiu să cumpere patru miliarde de metri cubi de gaz scos din Marea Neagră de Exxon, deoarece – după cum a declarat premierul de la Budapesta în februarie – astfel s-ar putea separa total de dependenţa faţă de Rusia. Însă dacă afacerea nu se va încheia, conform ministrului ungar de externe ar trebui să se încheie din nou cu Gazprom un contract pe termen lung. Cu alte cuvinte, dacă nu va veni o cantitate mare de gaz în Ungaria în timp scurt, piaţa ungară ar putea fi ocupată mulţi ani de ruşi. Șeful diplomației de la Budapesta, Péter Szíjjártó a mai spus că în cazul în care până în septembrie Exxon Mobil şi partenerul său austriac nu vor decide asupra demarării exploatării, Ungaria va fi nevoită să înceapă negocieri cu Moscova. Această eventualitate a provocat îngrijorare în Ungaria, fiindcă în cazul în care Exxon Mobil ar ieşi sau ar căuta un alt partener, s-ar amâna demararea exploatării.
Se pare însă că Exxon Mobil nu vrea să renunţe la investiţiile sale uriaşe din România, iar guvernul SUA consideră că nu trebuie să se renunţe la o poziţie atât de puternică aflată în miezul sferei de interese a afacerilor ruseşti.
Publicația electronică ungară susține că are are informații, neconfirmate oficial, potrivit cărora firma americană ar fi transmis guvernului român că în cazul modificării legilor din decembrie s-ar accelera lucrurile şi nu s-ar trage de timp cu căutarea unui nou partener, ci s-ar continua investiţiile şi s-ar putea demara producţia într-un timp previzibil. Dar dacă legile rămân, Exxon Mobil nu va mai face nimic în Marea Neagră până la formarea viitorului guvern român.
Exxon Mobil ar rezista unei asemenea perioade fără a întâmpina probleme, mai scrie publicația de limbă maghiară: în schimb ar fi foarte neplăcut pentru Ungaria, deoarece în 2021 vor fi expirat contractele pe baza cărora statul cumpără gazul de la Gazprom, iar ruşii insistă ca următoarele acorduri să fie încheiate pentru mai mulţi ani. Noul acord va fi discutat probabil şi la următoarea vizită a preşedintelui rus la Budapesta care va avea loc în octombrie.
Situaţia din România este deosebit de interesantă, deoarece în afara Poloniei şi a zonei statelor baltice România este percepută în mare parte ca fiind o ţară cu o politică externă antirusă. Cooperarea militară strânsă cu SUA şi situaţia cu Moldova fac ca relaţiile româno-ruse să fie tensionate de mai multe decenii de asemenea şi datorită existenţei Transnistriei (formată în 1992 pe teritoriul Republicii Moldova) care a cerut în 2014 unirea cu Rusia. De aceea în România constituie o întreprindere riscantă să te apropii de ruşi, explică site-ul 444. În opinia socialiştilor de la guvernare acest lucru nici nu se va întâmpla, iar reducerea cheltuielilor serveşte doar intereselor populaţiei.
În opinia unor experţi mulţi din guvernul actual român se tem că în curând nu vor mai fi în politică, deoarece socialiştii de la guvernare vor pierde alegerile viitoare. În afara rezultatelor din sondajele de opinie, acest lucru pare să se întâmple şi văzând că alegerile europarlamentare de anul acesta au fost câştigate de opoziţie cu o majoritate covârşitoare, respectiv şi din cauza faptului că doar la o zi după alegeri preşedintele partidului socialist a fost încarcerat, ceea ce a dăunat şi mai mult aprecierilor de care se bucurau.
Publicația de limbă maghiară susține că din acest motiv câţiva dintre membrii actualului guvernvor să pună bazele existenţei lor postelectorale. În această privinţă au văzut probabil un bun prilej pentru alimentarea concurenţei dintre americani şi ruşi pe piaţa gazului metan. Recentul gest din partea Exxon Mobil poate constitui şi o reacţie prin care se transmite că şi ei sunt capabili să complice situaţia. Se pare că ar fi ameninţat şi cu cooptarea în afaceri a firmei ungare Mol, ceea ce ar pune guvernul român într-o situaţie deosebit de sensibilă din punct de vedere politic.
În opinia altor experţi guvernul român a devenit ceva mai deschis faţă de interesele Exxon şi ale altor producători români după încarcerarea în mai a liderului socialist Liviu Dragnea şi nu este deloc exclus ca legile privind gazul metan să fie modificate încă în acest an, măcar din cauza presiunilor hotărâte din partea guvernului SUA, dacă nu din alte motive. În acelaşi timp însă majoritatea experţilor pe care i-am întrebat şi care cunosc foarte bine situaţia nu a sesizat asemenea intenţii.