Paradoxul românesc | Cum vrea Guvernul să se folosească de legislația europeană ca să limiteze rolul avertizorilor de integritate

Ideea avertizorului de integritate a apărut pentru ca opinia publică să depisteze activități ilegale și practici abuzive care pot apărea în orice organizație publică sau privată, mică sau mare.

Printre activitățile ilegale pe care avertizorii de integritate le-au arătat de-a lungul timpului se numără corupția, frauda, practici comerciale incorecte sau neglijența.

Inițiatorii directivei europene spun că, dacă nu sunt luate măsuri, perpetuarea acestor practici pot aduce prejudicii grave interesului public.

Pentru că persoanele care lucrează pentru o organizație sau care sunt în contact cu aceasta sunt cele care află cel mai repede despre existența unor astfel de activități. Ei sunt probabil și singurii care pot scoate la iveală astfel de informații.

Ce spun avertizorii

Într-un studiu realizat la finalul anului trecut de către APADOR-CH și Active Watch, experții au intervievat câteva cazuri de persoane care au demascat abuzuri din instituții, comise asupra lor sau asupra colegilor.

„În martie 2019, pentru că și-au dat seama că nu au găsit ceea ce doreau, colegul meu, directorul general, m-a chemat la o întâlnire cu secretarul de stat. Acea discuție am și dat-o la presă. A intrat direct în subiect că i-a cerut ministrul să plec. L-am întrebat care sunt motivele. Eu trebuia să înțeleg că trebuie să fac loc la alții și ar fi bine să plec că dacă nu o să suport rigorile unui control. Am refuzat să plec. La un moment dat l-au forțat pe colegul meu să emită o decizie de schimbare cu orice risc”, dezvăluie unul dintre cei intervievați.

Achiziții false, înțelegeri ilegale, favorizări de firme sau pur și simplu abuzuri individuale, de la șicanări, până la avansuri sexuale au fost nominalizate de avertizori. Cei mai mulți dintre ei au mers să dezvăluie presei faptele descoperite, pentru că au considerat că o plângere internă nu ar face altceva decât să îi pună în gardă pe cei vizați.

Ce e nou în directiva Uniunii Europene

Inițiativa europeană de stabilire a unui cadru general european pentru avertizorii de integritate a venit ca urmare a faptului că măsurile aplicate la nivel european pentru protejarea avertizorilor de integritate sunt inegale și fragmentate, iar asta a făcut ca ei să nu aibă curajul să raporteze abuzurile de teama represaliilor.

România are o legislație privindu-i pe avertizorii de integritate din 2004. Legea 571/2004 prevedea protecția personalului din autoritățile publice, în instituții publice sau din alte unități care semnalează încălcări ale legii. Legea este complexă comparativ cu alte acte normative similare din alte state europene, dar este incomplet sau prost aplicată.

Printre principalele modificări pe care proiectul de lege îl aduce se numără:

• Aplicarea legislației pentru avertizorii de integritate devine obligatorie și pentru persoanele de drept privat, adică toate companiile private.
• Noua lege nu va mai viza doar abaterile disciplinare, contravențiile, infracțiunile și nerespectarea normelor deontologice și profesionale,, ci vor acoperi și nerespectările dispozițiilor de natură să contravină obiectului sau scopului acestora, fie ele produse deja ori susceptibile să se producă.
• Dacă până acum persoanele vizate prin raportare era numai cele cu funcții de conducere sau de execuție, persoane numite în consilii științifice, consultative și comisii de specialitate. Noua prevedere europeană spune că susceptibilă de a fi vizată de reportare este orice persoană încadrată într-o autoritate publică sau la o persoană juridică de drept privat.
• Se instituie o ierarhizare a modului de raportare a încălcărilor de lege. Mai întîi apare raportarea la nivel intern, în interiorul instituției. Ea poate fi realizată direct și prin canalele externe atunci când ar exista un risc sporit de represalii ori atunci când nu există canale interne.
• Obligativitatea pentru angajatorii de a institui canale interne de raportare: regiilor autonome, în cazul anumitor societățile private sau cele în care statul este acționar, indiferent de numărul de angajați; doar dacă au cel puțin 50 de angajați în cazul celorlalte autorități publice și a unora dintre privați.
• Autoritățile publice și firmele au obligația de a desemna o persoană, un compartiment sau pot angaja un terț care să se ocupe de raportările avertizorilor.
• Firmele private au obligația instituirii unui canal de raportare de la 1 ianuarie 2023.
• Avertizorii sunt protejați prin lege împotriva represaliilor, în special cele care privesc suspendarea sau încetarea raportului de muncă, retrogradarea din funcție, aplicarea unei sancțiuni disciplinare, discriminarea, cauzarea unor prejudicii (patrimoniale ori asupra reputației), etc.

Societatea civilă - guvernul vrea să schimbe prevederile bune din actuala legislație

Transpunerea în legislația românească a noii directive creează controverse. În parlament sunt două proiecte de lege pentru aceeași problemă. Unul a fost depus de un deputat liberal și o serie de parlamentari USR și are la origini un proiect luat în calcul de Ministerul Justiției pe vremea când era condus de Stelian Ion.

Celălalt este depus de Guvernul Ciucă în procedură accelerată, având în vedere că deja au trecut cinci luni de la termenul limită de implementare a directivei europene.

Georgiana Gheorghe, directoarea APADOR-CH, spune că legislația are unele lacune. Mai exact ea limitează deja niște drepturi deja obținute de avertizori încă din 2004.

„Nu exista (în legea 571/2004) această ierarhizare a căilor de raportare ca în actualul proiect. Conform actualului proiect, beneficiezi de protecție în calitate de avertizor de integritate și de protecția legii dacă mai întâi faci raportare către instituție, apoi mergi extern la organele de cercetare penală și abia apoi poți merge la presă. În aceste condiții, se poate interpreta că nu beneficiezi de protecție dacă mergi direct la presă”, arată Georgiana Gheorghe care este principala problemă a proiectului depus de Guvern.

ONG-ul Funky Citizens a dezvoltat o aplicație anonimă pentru avertizorii de integritate din sistemul sanitar. Sub umbrela anonimatului, zeci de persoane s-au plâns de condițiile de muncă, sau tratamentul șefilor.

„Au fost nenumărate cazuri de avertizori concediați, hărțuiți sau care au avut de suportat niște consecințe oribile pentru curajul lor. Mi-ar plăcea să zic că e mai important să le oferim protecție și mecanismele legale de a se apăra, însă, momentan, cea mai bună protecție a lor rămâne confidențialitatea. Acest lucru e posibil în România dacă mai multe persoane implicate în proces au un angajament în această direcție”, spune Elena Calistru, președinta Funky Citizens pentru Europa Liberă.

În lipsa unor mecanisme de serviciu bine articulate și în instituții în care primează în continuare sistemul realațiilor personale, presa rămâne, și în opinia lui Calistru, cel mai sigur mod de demascare a abuzurilor din administrația publică românească.

APADOR-CH spune că, dacă Parlamentul va fi de acord cu varianta de lege propusă de Guvern, vor ataca prevederile la Curtea Constituțională. La finalul anului trecut, Active Wach și APADOR CH au realizat un studiu calitativ privind statutul avertizorului de integritate în România.

În cadrul studiului, au fost intervievați mai mulți avertizori de integritate care, în ultimii ani au făcut dezvăluiri despre nereguli din instituții publice și care au suferit represalii în urma acestora.

Mai mult, majoritatea lor, deși aleseseră calea ce dreaptă, nu erau conștienți de existența unei legi care i-ar putea ajuta în demersul lor.

„Din păcate, legea nu protejează niciun fel împotriva acestor represalii care practic sunt automate în momentul în care aleg să se iasă public sau chiar în interiorul instituției. Ca să se apere trebuie să meargă în instanță să-și redobândească o serie de drepturi. Asta este foarte costisitor în primul rând financiar pentru ei, dar și emoțional pentru că toate toată drama și trauma prin care trec din momentul care aleg cale acea dreaptă și anume să facă aceste dezvăluiri”, precizează Georgiana Gheorghe

Societatea civilă a făcut o listă cu principalele idei cheie pe care legiuitorul ar trebui să le aibă în vedere la modificarea legislației:

● Menținerea libertății avertizorului de integritate de a face sesizarea pe ce canal crede că i se potrivește mai bine (intern, public).

● Clarificarea procedurilor interne cu privire la avertizorul de integritate.

● Posibilitatea sesizării anonime/anonimizate, pentru protejarea avertizorului de integritate.

● Includerea explicită a instituțiilor de ordine publică printre instituțiile în care există posibilitatea de a fi avertizor de integritate.

● Instituirea unor mecanisme de finanțare a unor servicii în sprijinul avertizorului de integritate.

● Includerea explicită a unor norme legale care să protejeze avertizorul de integritate de abuzuri sub forma unor cercetări disciplinare/punctaje mici la evaluări profesionale.

● Instituirea unui mecanism explicit de monitorizare și evaluare a modului în care instituțiile implementează obligațiile ce le revin și a fenomenului avertizărilor de integritate, per ansamblu.

● Campanii de informare și promovare a practicii avertizorului de integritate.

● Să nu fie instituit un mecanism de recompensare materială a avertizorului de integritate.

Cele două proiecte de lege privind avertizorii de integritate sunt în procedură de adoptare la Senat care este cameră decizională.