Despre România, reportul remarcă indiferența statului față de minorități și că reporteri care investigau posibile fapte de corupție au fost interogați de forțele de ordine.
Potrivit concluziilor generale ale raportului, statele dezvoltate s-ar fi înțeles cu marile corporații să promoveze sloganuri false legate de o recuperare economică echitabilă pentru toate clasele sociale.
România: lupta ONG-urilor cu statul
În România, una dintre problemele sesizate în raport o reprezintă lupta ONG-urilor cu statul, pentru exercitarea drepturilor de liberă asociere, întrunire pașnică și exprimare.
Dar documentul remarcă că reporteri care investigau posibile fapte de corupție în legătură cu cheltuirea banilor publici au fost interogați de Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) în luna mai 2021, după înregistrarea unei plângeri împotriva lor. Un precedent periculos pentru libertatea de expresie, remarcau ONG-urile. Cazul a fost închis în iunie.
Un proiect de lege care ar proteja avertizorii de integritate nu înregistrase nicio evoluție în Parlament, iar Ministerul Justiției a fost criticat pentru că ar fi ignorat propunerile organizațiilor neguvernamentale menite să asigure, de exemplu, sprijin legal pentru aceștia
Minoritățile etnice și sexuale din România au continuat să se confrunte cu aceeași indiferență venită din partea statului și autorităților, în timp ce ancheta arestării și torturării ilegale a lui Abd al-Rahim al-Nashiri, un suspect acuzat de terorism, de către CIA pe teritoriul României a fost închisă.
Raportul transmite că în 2018, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a constatat că România a găzduit o unitate CIA folosită pentru torturarea lui al-Nashiri, fiind complice la aplicarea de rele tratamente acestuia.
„Autoritățile refuză în continuare să-și recunoască complicitatea sau să accepte decizia CEDO. Al-Nashiri a rămas prizonier la Guantanamo Bay (penitenciar de maximă securitate al Statelor Unite, n.r.) și riscă pedeapsa cu moartea”, se arată în raport.
De asemenea, experții în domeniul drepturilor omului ridică problema lucrătorilor din domeniul sănătății, ce nu au beneficiat în timpul pandemiei de protecția necesară prevenirii răspândirii virusului SARS-CoV-2.
„Pandemia de Covid a pus o presiune imensă asupra unui sistem de sănătate subfinanțat și suprasolicitat. În martie 2021, lucrătorii din domeniul sănătății au protestat și le-au cerut politicienilor un buget sporit în sănătate, asigurarea unei protejări sporite împotriva Covid-19, creșterea salariilor și reducerea vârstei de pensionare”, se arată în continuarea acestuia.
Raportul precizează că până la finalul anului, doar 40% din populația întregii Românii era vaccinată în totalitate, în timp ce țara are una dintre cele mai rate a mortalității din lume în raport cu populația și numărul de persoane îmbolnăvite.
Situația pe anul 2021 este abordată în mai multe rapoarte, care precizează că democrația fie stagnează, fie se află în retragere în multe din statele lumii.
Publicația The Economist, care realizează de aproape două decenii indexul anual al democrației, spune că aproape o treime din populația lumii trăiește într-un regim autoritar, în timp ce doar 6,4% din oamenii lumii trăiesc într-un stat cu o democrație matură.
România ocupă în acest clasament poziția 61, la doar 14 locuri distanță de ceea ce ar fi calificat-o drept un „regim hibrid”, unde elemente ale unei societăți democratice se confruntă cu instinctul autoritar al liderilor acesteia.
Inegalitatea globală
„Anul 2021 ar fi trebuit să fie un an al vindecării și recuperării. În schimb, acesta a devenit un incubator pentru o inegalitate tot mai profundă și o instabilitate crescută ce va duce la o moștenire devastatoare în următorii ani”, a declarat Agnes Callamard, directorul Amnesty International.
„Lider după lider au promis că vor ‘reclădi (societățile, n.r.) mai bine’ pentru a adresa inegalitățile adânc înrădăcinate, exacerbate de impactul pandemiei. În schimb, au oferit o născocire tragică a lăcomiei și trădării în colaborare cu marile corporații”, a continuat aceasta.
Raportul analizează distribuirea la scară largă a vaccinurilor împotriva Covid-19. Acesta constată că, în ciuda capacității companiilor farmaceutice de a produce suficiente vaccinuri cât să vaccineze întreaga populație a planetei până la finalul anului, mai puțin de 4% din populația țărilor sărace s-a vaccinat până în decembrie 2021.
„La întâlnirile G7, G20 și COP26, liderii politici și economici au făcut promisiuni deșarte legate de accesul (neîngrădit, n.r.) la vaccin, combaterea lipsei de investiții la nivelul serviciilor sociale și lupta împotriva schimbărilor climatice. Șefii Big Pharma și Big Tech ne-au rotit minciuni despre responsabilitate socială corporativă. La un moment de cotitură precum acesta, scena era pregătită pentru recuperare și o schimbare reală semnificativă, ce ar fi dus la o lume mai egală”, a afirmat Agnes Callamard.
