Cum pune presiune pe stat Biserica Ortodoxă. România discriminează confesiunile minoritare

Conform guvernului american, în timp ce alte culte religioase s-au confruntat cu diverse acte discriminatorii, Biserica Ortodoxă este singura care a putut pune presiuni asupra instituțiilor statului pentru a obține relaxări sau privilegii.

Instituțiile laice ale statului au cedat presiunilor BOR și ale credincioșilor, modificând legi și hotărâri pentru a liniști clerul ortodox. Statul nu a favorizat într-un mod comparabil niciun alt cult religios. Biserica Greco-Catolică și cea Reformată, precum și Comunitatea Evreiască, încearcă să își dobândească imobile confiscate aflate în posesia statului și a Bisericii Ortodoxe, luptă pentru dreptul de a nu fi discriminați, și caută să poată educa elevii conform credinței lor.

„Nu pot comenta un neadevăr flagrant”, a declarat Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt BOR. Europa Liberă i-a cerut reprezentantului Bisericii un comentariu referitor la cele menționate în raportul Departamentului de Stat.

În raport sunt oferite și exemple concrete referitoare la privilegiile de care s-ar bucura BOR în comparație cu alte confesiuni.

În 14 aprilie 2020, Patriarhul Bisericii Ortodoxe și Ministrul de Interne au căzut de acord să relaxeze restricțiile pentru ortodocși în Vinerea Mare (17 aprilie). Raportul american menționează decizia Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării conform căreia acest acord este discriminatoriu - ar fi trebuit stabilite asemenea acorduri cu toate cultele religioase.

Unul dintre cele mai mari scandaluri religioase de anul trecut a fost acela legat de pelerinajul la moaștele Cuvioasei Parascheva de la Iași. Conform deciziei Consiliului Național pentru Situații de Urgență din 5 octombrie 2020, una dintre măsurile de combatere a pandemiei era interzicerea participării la evenimente religioase în afara localității de reședință.

Deși prin lege Biserica trebuia să se conformeze cu această decizie, Patriarhul Daniel și câteva sute de credincioși au pus presiuni pe Guvern pentru a ridica restricțiile. Într-un final, jandarmii au permis pelerinilor din întreaga țară să se roage la raclă.

La 22 octombrie, Municipiul București a decis să permită doar rezidenților din București să participe la sărbătoarea Sf. Dimitrie. O decizie similară s-a luat și în Constanța, la 11 noiembrie. Curtea de Apel de la București a anulat decizia CNSU la 14 decembrie, permițând astfel pelerinajele în alte localități.

Retrocedări insuficiente

Biserica Greco-Catorică și Comunitatea Evreiască au beneficiat amândouă de un ritm mult prea redus al restituirilor, conform raportului Departamentului de Stat. În 2020, Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților (ANRP) a aprobat 26 de cereri de retrocedare și compensație financiară în 57 de cazuri; 500 de cereri au fost respinse de către Comisia Specială de Retrocedare.

Niciuna dintre cele 557 de cereri ale Bisericii Greco-Catolice nu a rezultat în retrocedări sau compensații. Asociația ACUM a înaintat autorităților o scrisoare cerând încetarea discriminării, menționând persecuția îndreptată către comunitatea greco-catolică și faptul că mai puțin de 10% dintre proprietățile confiscate în timpul comunismului le-au fost retrocedate. Guvernul nu a răspuns la această scrisoare până la finele lui 2020.

Comisia Specială de Retrocedare a aprobat 21 de cereri ale comunității evreiești, oferind compensații, și a respins alte 45. Conform Fundației Caritatea, procesul birocratic este prea complicat și prezintă un termen mult prea scurt pentru obținerea documentelor doveditoare.

Patriarhul Daniel, în timpul unei vizite la Catedrala Mânturii Neamului din 2018.

Biserica Reformată a întâlnit și ea dificultăți în obținerea retrocedărilor, conform raportului. Multe dintre proprietățile confiscate de comuniști erau școli care țineau de biserică dar, fiind trecute în documente ca școli, Comisia Specială a considerat că nu există dovezi suficiente pentru a le verifica apartenența față de Biserica Reformată.

Antisemitismul

Raportul american citează declarația Institutului Elie Wiesel conform căreia antisemitismul public și negarea Holocaustului nu sunt urmărite penal în mod corespunzător. În 2020, s-au remarcat mai multe cazuri de discurs fascist, în comparație cu anul precedent. Cei care au vandalizat lăcașe de cult și cimitire evreiești nu au fost nici ei aduși în fața legii.

Conform raportului american, autoritățile locale din toată țara au continuat să numească străzi, organizații, școli și biblioteci după persoane care au fost condamnate de crime de război în timpul Celui de-al Doilea Război Mondial sau crime împotriva umanității, printre care și Generalul Ion Antonescu. Autoritățile din Cluj-Napoca au refuzat să schimbe numele Străzii Radu Gyr, comandant al Mișcării Legionare condamnat pentru crime de război.

În 2020, a fost postat mult conținut antisemit și negaționist pe internet, iar magazinele online vând în continuare cărți cu mesaje antisemite. Mesaje antisemite au apărut și pe gardul unui candidat la primărie dintr-un sat sucevean. Două persoane s-au filmat în mai punând o mască pe statuia lui Elie Wiesel din București, spunând că acesta a împrăștiat virusul semit. Monumentul dedicat evreilor transportați în lagăre din Târgu Mureș a fost vandalizat în septembrie.

Conform unui studiu citat de raportul american, doar 10% din români ar accepta să aibă evrei ca rude, 20% i-ar accepta ca prieteni, iar 44% nu au deloc sau au foarte puțină încredere în evrei.

Conflicte la poarta cimitirelor

Raportul Departamentului de Stat menționează că în 2020 au continuat confruntările pe seama cimitirelor. Localitățile Sânmartin și Dărmănești au disputat la Curtea de Apel un cimitir militar din Valea Uzului, la granița dintre Harghita și Bacău. Curtea de Apel de la Târgu Mureș s-a pronunțat în favoarea catolicilor unguri din Sânmartin, care au dovedit prin cărțile funciare că cimitirul le aparține.

Biserica Greco-Catolică a acuzat Biserica Ortodoxă că îi restricționează accesul la Cimitirul din Săpânța. Cimitirul Vesel s-a dezvoltat, secolul trecut, în jurul Bisericii Greco-Catolice din localitate.

Nu au fost invitați preoți greco-catolici la inaugurarea monumentelor dedicate eroilor din Primul Război Mondial din județul Bistrița-Năsăud, deși eroii comemorați și majoritatea localnicilor erau greco-catolici înainte de dizolvarea culutului în 1948. În schimb, au fost invitați preoți ortodocși, potrivit raportului.

Conform mai multor grupuri religioase citate în raport, Biserica Ortodoxă a împiedicat înmormântările și accesul non-ortodocșilor în cimitire publice sau ortodoxe. Aceștia au impus riturile ortodoxe sau au cerut ca morții să se îngroape la marginea cimitirelor.

Religia în școli

Potrivit raportului, 90% dintre elevii din România au urmat cursurile de religie formulate de Biserica Ortodoxă. Mai multe ONG-uri și asociații ale părinților susțin că acest lucru se datorează presiunilor BOR și a eșecului școlilor de a oferi variante alternative.

Biserica Ortodoxă a organizat o campanie împotriva greco-catolicilor, menționează raportul: elevii catolici au fost forțați să primească educație religioasă ortodoxă, iar manualele minimizează rolul Bisericii Greco-Catolice în istoria țării.

Corpul Experților Contabili încă programează examenele sâmbăta, fără a permite adventiștilor să le reprogrameze. În urma deciziei Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, studenții adventiști de la Facultatea de Medicină din Iași nu mai sunt obligați să dea examene sâmbăta.

Există foarte puține oportunități pentru educarea elevilor despre Holocaustul din România, conform raportului.

Legile cu privire la religie

În Constituția României sunt numiți egali în fața statului toți cetățenii, indiferent de religie, fiind interzisă îngrădirea libertății credințelor religioase. De asemenea, cultele religioase trebuie să se organizeze conform cu condiţiile legii. Conform legii 489/2006, în România nu există religie de stat, în ciuda recunoașterii rolului important al Bisericii Ortodoxe Române și a altor Biserici.

În România, există 18 culte recunoscute oficial. Fiecare dintre acestea poate oferi educație religioasă în școli; ora de religie este opțională, teoretic. Conform legii, este interzis și prozelitismul în școli.

Potrivit legii, bunurile și imobilele în posesia statului care au aparținut cultelor religioase și au fost preluate abuziv de statul român în timpul Celui de-al Doilea Război Mondial și al perioadei comuniste se retrocedează foștilor proprietari. De asemenea, Biserica Greco-Catolică poate cere restituiri și de la Biserica Ortodoxă Română. Proprietățile donate forțat de evrei în timpul războului pot fi retrocedate Federației Comunităților Evreiești sau moștenitorilor.

Conform legii care a intrat în vigoare în 2019, cetățenii altor state care pot demonstra că au fost persecutați etnic în România între 1940 și 1945, precum și familiile lor, pot beneficia de o pensie specială din partea Guvernului României. Este ilegală stabilirea organizațiilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, la fel și negarea Holocaustului într-un mod public.