Bucureștiul și-a votat primarul pentru următorii trei ani. Lista de candidați a fost lungă, însă doar cinci dintre candidați au reușit să coaguleze cumva opțiunile alegătorilor: Ciprian Ciucu (PNL), Anca Alexandrescu (susținută de AUR), Daniel Băluță (PSD), Cătălin Drulă (USR) și Ana Ciceală (SENS)
Cei cinci au adunat 98,6% din totalul voturilor valabil exprimate.
Însă ultimii doi nu au reușit în nicio secție din București să obțină majoritatea voturilor.
Pe o hartă detaliată a votului pe secții, realizată de Hotnews.ro, culorile Bucureștiului sunt albastru pentru Ciprian Ciucu, galben pentru Anca Alexandrescu și roșu pentru Daniel Băluță.
Capitala e majoritar albastră, cu pete de roșu în Sectorul 4, în care primar este candidatul PSD pentru Primăria Generală, și mult galben la periferie: în est și nord-vest și sud-vest.
Cum s-a votat duminică, 7 decembrie 2025, la alegerile pentru Primăria București, pe secții de votare. Analiză făcută de Hotnews.ro.
Toate cele trei culori se îmbină pe Șoseaua Giurgiului. Spre centru s-a votat cu Ciucu, pe partea dinspre Berceni cu Băluță, spre Ferentari cu Anca Alexandrescu.
„Casa bună”- legătura dintre două lumi
Pe Giurgiului la nr. 78, de mai bine de 15 ani, Valeriu Nicolae și organizația lui, Casa Bună, se luptă să schimbe viitorul unor copii pentru care locul în care s-au născut, Ferentari, le scrie destinul.
Misiunea „casei” este reducerea abandonului școlar, creșterea performanței educaționale și sprijin pentru ca elevii să aibă „o viață decentă”.
Ceea ce înseamnă meditaţii, rechizite, haine, încălțăminte, produse de igienă, alimente, controale stomatologice și oftalmologice, mobilier sau obiecte esențiale.
Asociația Casa Bună are grijă de peste 600 de copii din cartierele mărginașe ale Bucureștiului. În munca sa, Valeriu Nicolae e ajutat de câteva sute de voluntari.
Niciunul dintre candidații la alegerile pentru Primăria București n-a trecut pe la Casa Bună în această campanie electorală. Deși peste 600 de copii sunt sub „tutela” casei.
„N-a venit nimeni. Au trecut pe aici de-a lungul timpului și Ciucu, și Drulă, și primarul de la Sectorul 2. N-au venit să ajute, au venit să câștige capital politic”, spune Valeriu Nicolae pentru Europa Liberă.
Politicienii nu s-au înghesuit să vorbească nici cu oamenii din zonă, spune el.
„Venea Vanghelie (fostul primar al Sectorului 5, n.r.) pe timpuri. Apoi m-am dus eu, când am fost activist la USR-PLUS, cu câțiva politicieni de acolo. După aceea nu a mai venit nimeni”, spune Valeriu Nicolae.
După ce a petrecut ani mulți în Ferentari și Berceni, Valeriu Nicolae înțelege cum și de ce votează oamenii din zonă.
„Periferia, în general, a fost ignorată în campaniile electorale, a fost lăsată în mâna clanurilor care i-au dirijat pe oameni către cine să voteze. Clanurile sunt apropiate de Piedone, care l-a împus pe Băluță”, mai spune activistul civic.
Ambii politicieni au negat legăturile cu clanurile interlope. Înaintea acestei campanii, primarul sectorului 4, Daniel Băluță, a spus despre legăturile sale cu clanul Sportivilor că sunt „o legendă”.
„În rest, voturile s-au dus către extrema asta, către AUR, către doamna Șoșoacă, Anca Alexandrescu, și către oamenii lor”, explică Valeriu Nicolae de ce s-a votat așa de o parte și de alta a Șoselei Giurgiului.
Cum s-a votat duminică, 7 decembrie 2025, la alegerile pentru Primăria București, pe secții de votare, din zona Ferentari, Berceni, Giurgiului. Captură Hotnews.ro.
La Școala 134 din Ferentari, pe listele pentru alegerile locale de duminică, 7 decembrie, au fost înscriși 17.919 alegători. Au trecut pe la urne 3.543. 42% dintre ei au pus ștampila pe Anca Alexandrescu, 30% pe Daniel Băluță.
„M-am uitat pe datele de la alegerile locale trecute și aici, întotdeauna s-a votat PSD”, spune Valeriu Nicolae. Acum, o bună parte din electoratul PSD din Ferentari, Berceni, Giurgiului s-a dus către candidatul sprijinit de AUR.
„În zonele ignorate de toată lumea s-a votat Anca Alexandrescu”, afirmă Valeriu Nicolae.
La școala 119, de lângă Șoseaua Giurgiului, au venit la vot duminică doar 3.060 din cei 10.267 de alegători. Băluță a reușit să o depășească pe Anca Alexandrescu cu doar 0,16% din voturi – o diferență de doar câteva voturi. Deși, teoretic, zona e în sectorul pe care Băluță îl conduce de mai bine de nouă ani.
Sociologul Dan Jurcan explică de ce Daniel Băluță a câștigat la limită în propriul sector – doar 239 de voturi diferență față de Ciprian Ciucu – și de ce voturile tradiționale ale PSD au mers către Anca Alexandrescu.
„Anca Alexandrescu obține aproape 23% în acest sector (4, n.red.), pentru că o parte din electoratul PSD pare să fie mai apropiat de un candidat suveranist, decât față de propriul candidat PSD, ceea ce poate fi un semnal de alarmă ce indică o posibilă migrație din electoratul PSD către AUR, în condițiile menținerii PSD în actuala coaliție”, spune el.
Victoriile extremismului
La Școala nr. 55, de pe sstrada Găra Cățelu din sectorul 3, erau așteptate la urne aproape 40.000 de persoane. Au ajuns doar 2.450. Din care 1.000 au votat cu Anca Alexandrescu.
La o altă școală din zonă, nr. 47, erau înscriși pe liste alți 21.626 de alegători. Doar 761 au votat, jumătate cu Anca Alexandrescu.
În secțiile amenajate din cele două școli, candidata susținută de AUR a obținut cele mai mari procente: 41%, respectiv 48%.
Care e componența demografică a votanților de la școala 55?
46% au vârsta între 45 și 64 de ani și 20% peste 65 de ani. Doar 6% sunt tineri între 18 și 24 de ani.
Pe harta votului, realizată de Hotnews, toată zona din jurul străzii Industriilor e colorată în galben. Adică a votat Anca Alexandrescu.
Cum s-a votat la alegerile de duminică, 7 decembrie, în cartierele Ferentari, Giurgiului, Berceni.
Tot galbene sunt și alte zone dinspre marginea orașului precum Chiajna, Dudești, Ferentari, Pantelimon, Rahova sau Titan.
„Sectorul 5 este cel mai puțin dezvoltat economic, aici veniturile sunt mai mici și automat nivelul de trai este mai scăzut. Asta explică de ce voturile din Rahova au mers masiv către Anca Alexandrescu”, mai spune sociologul Dan Jurcan, pentru Europa Liberă.
„Situația este similară și cu unele cartiere, cum ar fi Pantelimon, Giulești, Bucureștii Noi, Andronache sau Industriilor, unde populația are venituri mici și este sensibilă la mesajul suveranist”, completează el.
Amestecătura din centrul Capitalei
În buricul târgului, în zona Universitate, Cișmigiu și lângă Palatul Parlamentului sunt secții în care cei mai mulți alegători au votat cu Anca Alexandrescu. Sau cu Daniel Băluță.
Din cei 175 de votanți de la secția 958 amenajață la Colegiul Gheorghe Lazăr, 59 au pus ștampila pe Anca Alexandrescu – 33,7%. 70% dintre votanții de la această secție au peste 45 de ani.
La fel s-a întâmplat și la secția 372 de la Școala Barbu Delavrancea, din zona Unirii, unde candidata susținută de AUR a obținut cele mai multe voturi – 30,32%.
La secția 371, tot de la Școala Barbu Delavrancea, Daniel Băluță a fost favoritul alegătorilor – 30,88%.
La două secții din centrul Capitalei, Anca Alexandrescu a câștigat majoritatea voturilor.
Cum se explică votul bucureștenilor
Există cel puțin patru explicații posibile, spune sociologul Dan Jurcan.
„Prima ține de mobilizarea rețelelor locale de partid în sprijinul unui candidat și asta explică de ce în sectoarele dominate de PNL, Ciprian Ciucu a obținut scoruri mari”, afirmă el.
A doua ține de structura socio-demografică, cu accent pe componenta de dezvoltare economică și, implicit, în strânsă legătură cu veniturile populației, crede sociologul.
Aceeași părere o are și Valeriu Nicolae: votul a fost în legătură directă cu puterea de mobilizare.
„Oamenii ăștia care sunt suveraniști sunt foarte încrâncenați și sunt convins că majoritatea lor au ieșit la vot, spre deosebire de hipsterime, care dacă e frig sau nu știu cum… A fost clar că mobilizarea pe partea progresistă, la hipsterime și clasa de mijloc a fost proastă, pe când mobilizarea pe partea cealaltă a fost bună spre foarte bună”, spune el.
„Veniturile scăzute reprezintă doar o componentă explicativă, care nu exclude prima explicație, adică existența unor rețele locale de partid sau nu, dar cu potențial ridicat de mobilizare în ziua votului”, adaugă Dan Jurcan.
Sociologul Dan Jurcan.
A treia explicație ține de teoria votului util și similaritatea de profil a electoratelor.
Sociologul face referire la faptul că, deși în București USR este primul partid în Consiliul General al Bucureștiului cu peste 25% din voturi, partidul nu a reușit să mobilizeze electoratul propriu.
Cătălin Drulă „a obținut doar jumătate din voturile votanților USR. Cealaltă jumătate a preferat să îi acorde prima șansă lui Ciucu, care era mai bine poziționat în sondaje”, spune Dan Jurcan.
A patra explicație ține de profilul capitalei, care, din punct de vedere socio-economic, cultural și educațional, este mai apropiată de Cluj, Brașov, Timișoara, Sibiu, Alba Iulia sau Constanța, decât de Alexandria, Vaslui, Zalău sau Craiova, explică în continuare Dan Jurcan.
„Orașele din prima categorie au un PIB situat peste medie, sunt centre universitare, cu multiple activități culturale și oamenii au venituri ridicate. Și mai au ceva: de ani buni PSD nu reușește să le câștige.”
„Se pare că și capitala a intrat în această categorie, unde sentimentul anti-PSD este destul de puternic pentru că există un puternic electorat de dreapta, profilat mai ales din rândul celor cu studii medii și superioare și cu venituri medii și mari”, spune el.
„Marele perdant este Nicușor Dan, pentru că a mizat pe un cal mort”, concluzionează Dan Jurcan.
Sociologul pune în context victoria detașată a lui Ciucu la Capitală.
„Bolojan a mai primit o gură de oxigen pentru a impune austeritate în viitorul apropiat. PSD pierde masiv în București în detrimentul AUR și e un semnal de alarmă pentru că scenariul s-ar putea repeta în 2028 în multe localități. Principalul competitor al PSD în viitor nu este nici PNL, nici USR, ci AUR, pentru că ambii se bat pe același tip de electorat”, explică Dan Jurcan.
Îți mai recomandăm Analiză | De ce nu a câștigat, de fapt, nimeni după alegerile locale din BucureștiEuropa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI