Timpii mari de așteptare din vămile Ucrainei cu România este principala nemulțumire a miilor de migranți care părăsesc țara vecină din cauza războiului. Dacă în partea română procedurie de intrare durează sub un minut pentru fiecare trecere, în Ucraina s-au format cozi uriașe la granițe.
O primă soluție ar fi deschiderea de noi puncte de verificare în interiorul punctelor de acces existente.
„Pentru asta trebuie convenite procedurile. Noi nu avem niciun control asupra ucrainenilor. Nici noi, nici Uniunea Europeană. Ar trebui reconfigurată situația de la Siret. De regulă, înainte de punctele de verificare a documentelor există parcări. Acolo ar putea să fie suplimentate ghișeele pentru a verifica oamenii care intră și ies din vamă. Am întâlnit astfel de situații prin alte părți. Sunt organizații care asta fac. Le spui la ce flux de migranți te aștepți și vin cu soluții”, a declarat pentru Europa Liberă Hari Bucur Marcu, expert în securitate.
Îți mai recomandăm Statul român oferă 16 lei pe zi unui refugiat și un sandviș la intrare. Mulți ucraineni pleacă în VestO altă soluție ar fi redeschiderea unor puncte de trecere a frontierei, puncte de control închise în urmă cu mai mulți ani. Este vorba de punctele de frontieră de la Vicovu de Sus, Moldova Sulița și Ulma, toate din județul Suceava.
Refugiații străini din Ucraina pot pleca din țară fără viză de intrare în România
O a treia variantă, funcțională deja, este renunțarea la vize de intrare pentru cetățenii de altă naționalitate din Ucraina care vor să părăsească țară, așa cum a procedat guvernul maghiar. Astfel, potrivit deciziei autorităților maghiare, pentru a reduce presiunea din vămi, cetățenii din Iran sau India care fug din Ucraina, sunt lăsați să treacă fără viză şi sunt transportați la cel mai apropiat aeroport.
Primul pas, renunțarea la vize
Acest mod de lucru a fost pus în practică și de instituțiile care gestionează criza umanitară din România.
„La propunerea MAE, autoritățile române competente în materia gestionării frontierelor de stat au decis exceptarea cetățenilor statelor terțe refugiați de la cerința deținerii vizei române, prin aplicarea prevederilor Codului frontierelor Schengen”, se arată într-un răspuns al ministerului de Externe pentru „Europa Liberă”.
Îți mai recomandăm „Frontiera verde” dintre România și Ucraina: 400 de km pe care se aventurează doar traficanții de țigăriÎn același context, MAE precizează că autoritățile au decis exceptarea persoanelor evacuate de la măsura carantinării, pentru a permite tranzitarea în cel mai scurt timp spre destinație.
Lucian Bode, ministrul de Interne, a arătat că peste 70.000 de ucraineni au intrat în România de la începutul conflictului
Luni, ministrul de Interne Lucian Bode arăta că de la începutul conflictului, 74.701 cetăţeni ucraineni au intrat în România din cauza războiului, iar 40.340 dintre ei au plecat spre alte destinații.
Despre cei din urmă, MAE arată că pot circula liber pentru a ajunge la rude sau prietenii din alte state. „În ceea ce privește crearea unui culoar umanitar, MAE informează că persoanele evacuate din Ucraina, fie direct prin această țară, fie prin R. Moldova, pot folosi căile rutiere deschise traficului public pentru a ajunge fie la aeroporturile internaționale din România, fie la punctele de frontieră cu alte state”, se mai arată în răspunsul ministerului.
Vamă cu Republica Moldova, deschisă non-stop
Din documentul amintit rezultă că, în ceea ce privește deschiderea unor noi puncte de frontieră la granița cu Ucraina, MAE a reușit să stabilească un dialog doar cu autoritățile Republicii Moldova, nu și cu cele ucrainene.
„Începând cu 26 februarie 2022, MAI, de comun acord cu autoritățile de frontieră din Republica Moldova, am decis ca Punctul de Trecere a Frontierei Rădăuți-Prut de la granița comună să fie deschis cu program permanent de 24 de ore. Acest demers contribuie atât la fluidizarea traficului la granița cu Republica Moldova şi permiterea efectuării formalităților de frontieră pentru autoturisme şi pasageri cu operativitate, cât și la preluarea din presiunea exercitată asupra punctului de trecere a frontierei România-Ucraina, Siret-Porubne”, se mai precizează în document.
Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) spune că decizia înființării unui coridor umanitar nu ține de instituție, fiind o decizie de nivel guvernamantal.
În lipsa cooperării cu țara vecină, adică extinderea capacității de procesare a documentelor migranților sau deschiderea a noi puncte de trecere a frontierei, timpii de așteptare din vămile ucrainene vor fi tot mai mari pe măsură ce crește numărul de refugiați.