Pe granița de nord cu România, adică 400 de kilometri, există doar trei puncte de frontieră deschise. La Siret – Suceava, Sighetul Marmației – Maramureș și Halmeu – Satu Mare.
Accesul în vămi se face greoi, câte 5 sau 10 autoturisme, care intră sau ies, pe rând, din cele două țări puncte de frontieră. La Sighetul Marmației, un pod „istoric”, face ca accesul dintre cele două țări să se facă pe un singur sens, deși există două artere de control. La fel se întâmplă și în vama Siret.
Granița de nord a României cu Ucraina, așa numita „frontieră verde”, este una dintre cele mai dificile zone din cauza reliefului și a lipsei drumurilor. Zăpada groasă acoperă mare parte din Carpații Orientali, loc prin care este trasată granița dintre România și Ucraina.
Greu de trecut
Joi, trei refugiaţi din Ucraina care au trecut frontiera şi au ajuns în zona muntoasă din apropierea localităţilor Petrova-Ruscova, judeţul Maramureș au sunat la 112 deoarece nu au mai putut înainta.
„Am avut ieri un caz, trei cetățeni ucraineni care au intrat legal în țară, s-au rătăcit în pădure, au intrat pe un drum forestier înfundat și s-au împotmolit cu mașina. Am intervenit și i-am salvat”, ne-a declarat Dan Benga șeful Salvamont Maramureș.
Despre vecinătatea cu Ucraina, lungă de 160 de kilometri pe raza județului Maramureș, Benga arată că aceasta este greu accesibilă din cauza reliefului muntos, iar stratul de zăpadă are în unele locuri un metru și jumătate.
„Granița cu Ucraina are 163 de kilometri, 63 pe apă și 100 kilometri pe uscat. Avem vârfuri muntoase și de 1.900 de metri, clima e aspră în această perioadă. Spre județul Suceava ar fi o zonă traversabilă între cele două țări. Dar asta numai dacă sunt cunoscute culoarele de trecere. Am avut cazuri de ciobani rătăciți sau persoane plecate în drumeții, care au trecut din greșeală dincolo. Nu e o zonă ușoară de parcurs nici vara, iarna e extrem de greu, pe ambele sensuri”, susține Benga.
„Raiul” contrabandiștilor de țigări
Un locuitor din Suceava care locuiește foarte aproape de granița cu Ucraina arată că singurii care se avântă să treacă granița prin afara punctelor legale sunt contrabandiștii de țigări, oameni care cunosc foarte bine locurile.
„Mulți trec granița, dar nu-i prinde nimeni. Ar fi imposibil să controlezi sute de kilometri de fâșie. În zonă, dealurile sunt foarte abrupte, păduri dese de-a stânga și de-a dreapta frontierei. Nu există trasee marcate, nu există drumuri. Cel mult niște cărări folosite de animalele sălbatice”, ne-a declarat localnicul.
„Relieful e sinuos, dacă nu ești echipat de iarnă și nu ai călăuză, te pierzi imediat. Cunosc cetățeni care au plecat din Ucraina spre România, au mers pe jos mai multe ore și, când credeau că au ajuns în România, și-au dat seama că se află fix în localitatea din care au plecat. Au trecut granița de două ori fără să-și dea seama”, a mai spus acesta.
Informațiile sunt confirmate de Raia Voicu, șeful Salvamont Suceava, județ care are 100 de kilometri de graniță terestră cu Ucraina.
„De la Ulma și Izvoarele Sucevei, ultima zonă locuită, până spre Borșa, e o zonă sălbatică. Am întâlnit, vara, culegători de ciuperci care au trecut în Ucraina fără să-și dea seama. E zonă nelocuită, acum zăpada are cam un metru grosime. Nu știu cine s-ar încumeta să treacă frontiera verde în aceste condiții”, ne-a declarat Voicu.
Puncte slabe
Alt cunoscător al zonei susține că frontiera româno-ucraineană poate fi trecută ușor pe lângă puncte de control închise de mai mulți ani de la Izvoarele Sucevei și Vicov.
„În zona Siret e mai greu de trecut deoarece e câmpie. În schimb, pe lângă vechile puncte de trecere a frontierei de la Vicov sau Izvoarele Sucevei poți trece cu Kamaz-ul (autocamion rusesc n.red.) Ai pădure și de o parte și de alta a frontierei, plus drumuri”, ne-a declarat un alt localnic.
În ultimele zile, peste 30.000 de ucraineni au intrat în România, oameni plecați din propria țară din cauza războiului. Doar 111 au cerut o formă de protecție de la statul român.
