Bugetele SRI și SPP ar urma să fie reduse, nu și cel al STS, potrivit unor informații provenite din cercuri politice. Tăierile de bugete nu vor putea fi consistente, așa cum a anunțat liderul PSD, Liviu Dragnea, pentru că, potrivit unor calcule ale politicienilor de opoziție, este nevoie de aproape 2 miliarde de euro pentru plata pe tot anul a pensiilor speciale din domeniul securitate și siguranță națională.
După declarația lui Liviu Dragnea, potrivit căreia ia bani de la servicii și oferă vitamina D copiilor, nu au fost anunțate sume concrete. Guvernul a amânat până spre finalul săptămânii transmiterea Legii bugetului în Parlament pentru dezbatere, astfel că mai este de așteptat până se va decide cine și câți bani pierde.
Nu se discută oficial despre tăierea banilor pentru serviciile secrete, în condițiile în care, de la începutul legislaturii, în 2016, PSD a cerut constant reducerea bugetelor la SRI, SIE și SPP. Toate cele trei servicii secrete, dar mai cu seamă SRI și SPP, sunt acuzate de PSD că fac jocuri politice care ar fi îndreptate împotriva principalului partid guvernamental.
SRI și SIE, dar mai ales STS, au bugete mai mari în 2019 în varianta pe care Guvernul a dat-o publicității. SRI are 2, 4 miliarde de lei, mai mult cu aproape 5% față de anul trecut, SIE, 309 milioane de lei, mai mult cu 8,5% decât în anul precedent. SPP, are o creștere de 20%, adică un total de 233 milioane de lei. Potrivit unor surse guvernamentale, la SPP a crescut bugetul din cauza cheltuielilor prevăzute pentru paza și protecția sutelor de demnitari care vin la București în perioada președinției Consiliului UE. Cea mai mare creștere este prevăzută însă la Serviciul de Telecomunicații Speciale, de aproape 70%, ajungându-se la 604 milioane de lei. Aici, se pare că sunt pregătite modernizări ale sistemelor de comunicații oficiale și, mai cu seamă, securizări ale acestora, venite din necesitățile războiului hibrid, care are o componentă semnificativă cibernetică.
De 15 ani, bugetul serviciilor tot crește și se pune întrebarea dacă există justificăriCălin Popescu Tăriceanu
Ce este important, este faptul că există o procedură de adoptare a bugetelor pentru serviciile secrete și pentru Armată sau Interne. Este nevoie de avizul CSAT, care a fost obținut prin consens, la finalul anului 2018, când președintele Klaus Iohannis a stat față-n față la ședință cu premierul Viorica Dăncilă, miniștrii de resort, ministrul de Finanțe, Eugen Orlando Teodorovici. După anunțul lui Liviu Dragnea, premierul a declarat că este de acord cu reducerea bugetelor pentru servicii.
Partenerul de coaliție al PSD, Călin Popescu Tăriceanu, a declarat, luni, că „de 15 ani bugetul serviciilor secrete tot crește și ne punem întrebarea dacă există justificări”. El a adăugat că se va discuta în comisiile de specialitate bugetul fiecărui serviciu și, dacă sunt justificate cheltuielile, „trebuie să li se dea”.
Cel mai posibil, reducerea bugetelor pentru servicii ar urma să se facă prin amendamente, pe care cei de la PSD să le propună, iar plenul Parlamentului să le valideze. În aceste condiții, legea nu precizează dacă este nevoie de un nou aviz al CSAT, implicit și al șefului acestui consiliu, Klaus Iohannis. Însă, dacă ar fi ignorat un nou aviz CSAT, s-ar încălca o cutumă, după cum a declarat, pentru Europa Liberă, senatoarea PNL Iulia Scântei, membră a Comisiei de Apărare.
Cei de la SRI au transmis Europei Libere că nu comentează „ în acest moment” declarațiile președintelui PSD. Oficial, nici membrii Comisiei parlamentare de control al SRI nu comentează situația. Lucian Stanciu Viziteu, deputat USR, membru al Comisiei SRI, spune că vor fi afectate anumite activități ale principalului serviciu de informații, însă nu se poate pronunța până când nu sunt anunțate capitolele de cheltuieli care vor suferi reduceri.
Îți mai recomandăm Dragnea cere în CEx al PSD reducerea bugetelor la serviciile secrete / Dăncilă va discuta săptămâna asta ordonanțele din justițieParlamentarii PSD susțin că reducerile vor viza în special SRI. Iar tăierile ar avea la orgine principiul că atribuțiile serviciului nu mai sunt aceleași în combaterea corupției. „Au rămas cu aceleași atribuții? Nu! Atunci, de ce au nevoie de atâția bani?”, spune un parlamentar PSD care a dorit discreție în privința identității sale. În opinia celor de la PSD, câtă vreme SRI nu mai poate fi implicat în investigațiile privind marile dosare de corupție și nici în înregistrarea de probe care să facă parte din anchete, nici de bani prea mulți nu mai este nevoie.
Despre finanțarea serviciilor s-a vorbit și în toamna anului trecut, când președintele Iohannis nu a acceptat tăierea a 113 milioane de lei la rectificare a bugetului SRI.
Cum s-a ajuns, totuși, ca bugetul prezentat de Guvern să acorde bani mai mulți serviciilor?
Potrivit unor surse politice, este nevoie de bani pentru plata salariilor ofițerilor din sistem și, mai ales, a pensiilor celor care, din vara lui 2017, au beneficiat de condiții speciale – vechime de 25 de ani în câmpul muncii și doar 15 ani, în rândul instituțiilor de forță. Valul de pensionări din Armată, Interne și serviciile secrete a dus la plecarea a peste 100 de generali și a mii de ofițeri de rang înalt. Vîrsta lor, între 45 și 50 de ani. În 2018, plata pensiilor speciale, care se face direct de la bugetul de stat pentru ofițeri și cadre din domeniul securității statului, a însemnat 7 miliarde de lei, potrivit unei anchete a economica.net. Au fost plătite în 2018 aproape 140.000 de pensii speciale în servicii, Armată și Ministerul de Interne. Doar la SRI au fost anul trecut în plată 10.300 de pensionari.
Nu este clar în acest moment dacă vor fi tăiați banii pentru operațiuni. Fondurile pentru această categorie sunt secrete. De fapt, din activitatea serviciilor secrete, nu se cunosc multe lucruri. În sensul că nu sunt măsurabile. Comisii speciale de control în Parlament au doar SRI și SIE, care nu au mai avut raporte de activitate dezbătute de plenul Parlamentului din anul 2014. În cazul SRI, de pildă, nu se cunoaște ce se întâmplă cu banii pe care legea îi permite să îi obțină din activități comerciale proprii. Serviciul Român de Informații are, de pildă, o regie, RASIROM, care a raportat ultima dată în 2014 veniturile comerciale. A obținut, în 2014, venituri de 32.558.641 de lei și a avut cheltuieli de 30.735.447 de lei, potrivit raportului publicat de SRI. Însă o defalcare pe astfel de activități, de beneficiari ai acestor raporturi comerciale ale acestui serviciu secret, nu există.
Încleștarea politică în privința serviciilor secrete a ajuns la etapa pe bugete. Dincolo de acuzațiile constante ale lui Liviu Dragnea, că ar fi vorba despre dosare menite să-l compromită pe el și pe colegii săi de coaliție, protocoalele secrete ale SRI cu diverse instituții din sistemul judiciar au reprezentat o altă temă de atac. Declarate neconstituționale de către CCR, protocoalele fac obiectul mai multor ordonanțe aflate în pregătire de către Guvern, care deschid căi excepționale de atac a proceselor definitive pentru corupție.
În acest război, serviciile secrete au fost permanent un câmp de bătălie, însă lipsa de transparență a acestora din urmă a alimentat suspiciunile. În cursul sesiunii parlamentare care a debutat luni, se așteaptă, de asemenea, modificarea legilor de siguranță națională, unde este de așteptat ca o serie de proceduri de numire și de demitere a șefilor acestor servicii să se modifice. Constituția îl indică pe președintele țării ca fiind cel care propune numirea directorilor SRI și SIE, care trebuie apoi validată de Parlament. Aici, lucrurile nu se pot schimba prin lege, ci doar prin modificarea Legii fundamentale. În cazul șefilor de la SPP și STS, numirea se face prin consens, în CSAT, prezidat de șeful statului.