Pe scurt
- Vineri, pe 16 ianuarie, Curtea de Apel București (CAB) ar urma sa dea verdictul legat de contestația avocatei Silvia Uscov, membră AUR, față de decretele de numire a judecătorilor CCR Dacian Cosmin Dragoș (propus de președinte) și Mihai Busuioc (propus de Senat).
- Curtea Constituțională urmează să discute tot azi, pentru a patra oară, legea pensiilor magistraților.
- Dacă CAB admite suspendarea, cei doi judecători nu-și mai pot exercita calitatea de judecători CCR până la recurs, ce va fi judecat de Înalta Curte.
- Patru magistrați constituționaliști (Mihai Busuioc, Cristian Deliorga, Bogdan Licu și Gheorghe Stan) au boicotat ședința anterioară, programată la final de decembrie, în care CCR voia să tranșeze legea pensiilor magistraților.
O avocată, membră a partidului naționalist Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), a cerut Curții de Apel București să suspende deciziile de numire a doi dintre judecătorii Curții Constituționale numiți în vara anului trecut.
Dacian Cosmin Dragoș a fost numit magistrat de către Președinte, iar Mihai Busuioc de către Senat în vara anului trecut. Acțiunea avocatei Silvia Uscov transformă Curtea Constituțională din arbitru între puterile statului în jucător activ, spun analiști politici pentru Europa Liberă.
Curtea de Apel București se va pronunța pe 16 ianuarie în acest caz, aceeași zi în care Curtea Constituțională are programat un nou termen pentru judecarea legii privind pensiile magistraților – un document contestat de judecătorii și procurorii din România prin intermediul Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Dacian Dragoș a fost nominalizat judecător constituționalist de președintele Nicușor Dan la începutul lui iulie 2025.
În cererile depuse, avocata Uscov a invocat că cei doi magistrați nu îndeplinesc condiția de vechime de minimum 18 ani în activitate juridică sau predare juridică superioară, prevăzută de Constituție și necesară pentru a putea ajunge judecător la Curtea Constituțională.
Avocata Silvia Uscov a depus cererea de chemare în judecată a Președinției, respectiv a Senatului pe 30 decembrie, în penultima zi din an.
Contrar uzanțelor, Curtea de Apel București a dat un termen extrem de scurt pentru judecarea celor două solicitări – în prima zi lucrătoare a lui 2026, adică pe 5 ianuarie, motivând urgența. La primul termen, procesul a fost amânat pe 16 ianuarie.
Conform legii, orice act administrativ individual – așa cum este cel ce privește numirea celor doi judecători – poate fi contestat de orice persoană interesată în termen de șase luni de la emiterea lui.
Cele două acte de desemnare ale celor doi judecători datează din 24 iunie 2025 în cazul lui Mihai Busuioc, respectiv 8 iulie 2025, în situația lui Dacian Dragoș. Așadar, termenele final de contestare erau 24 decembrie 2025, respectiv 8 ianuarie 2026.
Mihai Busuioc a fost propus de Senat judecător la Curtea Constituțională pentru un mandat de 9 ani. Decizia de numire datează din 24 iunie 2025.
Teoretic, cererea pentru revocarea lui Mihai Busuioc este în afara termenului legal.
Avocata Uscov a precizat, pentru Europa Liberă, că, la depunerea solicitării care îl privea pe Mihai Busuioc, a luat în calcul un alt termen. Nu pe cel prin care Senatul îl desemna judecător, ci pe cel prin care Curtea Constituțională rezolvaze deja o contestație care îi privea mandatul.
Imediat după desemnarea de către Senat, partidul europarlamentarei Diana Șoșoacă, S.O.S. România, a contestat numirea lui Busuioc tocmai pe motivul că nu ar fi activat în domenii juridice timp de 18 ani.
Cutea însăși a judecat contestația și a concluzionat că ea nu este admisibilă. Busuioc ar fi fost absolvent de studii juridice și ar fi activat în funcții unde era necesară pregătirea lui în acest domeniu.
Ce s-ar putea întâmpla pe 16 ianuarie la Curtea de Apel
Europa Liberă a consultat mai mulți specialiști în drept administrativ privind variantele de decizie pe care le-ar putea pronunța Curtea de Apel București(CAB). Și – mai ales – care ar putea fi efectele în fiecare dintre situații.
Prima situație este cea în care CAB admite cererea sau cererile depuse în cazul celor doi magistrați. În această variantă, sunt suspendate automat și actele juridice de numire în funcție și, implicit, și calitatea de judecător.
Cu alte cuvinte, Busuioc și Dragoș nu mai pot judeca excepțiile de neconstituționalitate și nicio altă cauză care este de competența CCR.
Dacă împotriva acestei decizii cei doi vor face recurs, acesta nu va suspenda hotărârea dată de Curtea de Apel. În dreptul civil, deciziile în primă instanță sunt executorii.
Asta înseamnă că, cel puțin până la soluționarea recursului, cei doi nu mai pot exercita funcția de magistrat constituționalist. Recursul este judecat de către Înalta Curte de Casație și Justiție – instanța care a contestat legea privind pensiile magistraților la Curtea Constituțională.
Curtea de Apel București a fost singura instanță din țară care a contestat dezvăluirile jurnalistice privind corupția din interiorul său.
ICCJ poate decide să păstreze decizia Curții de Apel, situație în care, până la soluționarea definitivă a unui alt proces prin care se cere nu doar suspendarea, ci anularea decretului de numire, judecătorii Dacian Dragoș și Mihai Busuioc nu își vor mai putea exercita atribuțiile.
Dacă ICCJ nu e de acord cu decizia CAB și îi repune în funcție, cei doi revin la atribuțiile lor până la o judecată pe fond a unei alte cereri de anulare a actelor juridice prin care au fost numiți.
În a doua situație, Curtea de Apel poate respinge cerererea de suspendare. Și această decizie poate fi atacată cu recurs, procedură care e judecată tot de Înalta Curte de Casație și Justiție.
În paralel, cei doi trebuie să mai treacă printr-o procedură judiciară. Avocata Silvia Uscov a declarat, pentru Europa Liberă, că a început deja demersurile pentru anularea actelor administrative prin care cei doi judecători au fost numiți la Curtea Constituțională.
Ea a depus plângere prealabilă în cazul celor doi tot pe 30 decembrie. Procedura prealabilă este obligatorie pentru ca să poată urma apoi judecata.
După rezolvarea plângerii prealabile, avocata poate cere, în instanță, anularea propriu-zisă a documentelor juridice prin care cei doi au fost numiți. Și această procedură deschide ușa pentru alte cereri de suspendare a calității de judecător pe întreg parcursul ei.
Ce s-ar putea întâmpla pe 16 ianuarie la Curtea Constituțională
În paralel, Curtea Constituțională ar trebui să decidă dacă Legea privind pensiile magistraților este sau nu constituțională.
Curtea Constituțională a României (CCR) are programată tot pe 16 ianuarie 2026, ora 10:00, continuarea deliberărilor privind obiecția de neconstituționalitate formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție la Legea reformei pensiilor magistraților.
Această ședință vine după mai multe amânări. Ultima, de pe 28 decembrie, a fost cauzate de lipsa cvorumului datorat boicotul celor patru judecători numiți la propunerea PSD – Mihai Busuioc, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Cristian Deliorga.
Completul Curții Constituționale a Romaniei, 24 septembrie 2025. De la stânga la dreapta: Csaba Astzalos, Bogdan Licu, Mihaela Ciochină, Cristian Deliorga, Simina Tănăsescu, Gheorghe Stan, Iuliana Scântei, Mihai Busuioc și Dacian Cosmin Dragoș.
Legea contestată, adoptată de Parlament pe 2 decembrie 2025, vizează reducerea pensiilor de serviciu ale magistraților prin creșterea graduală a vârstei de pensionare la 65 de ani și plafonarea pensiei la 70% din ultimul salariu net.
Guvernul Bolojan a susținut că a promovat reforma pentru echitate bugetară și aliniere la PNRR, riscând altfel suspendarea a 230 milioane euro de la UE.
Pe 16 ianuarie ar urma să se judece al patrulea termen din proces. La prima ședință de judecată s-a ridicat problema că dosarul a fost programat prea din scurt, judecătorii neavând timpul necesar pentru o decizie în cunoștință de cauză.
Pe 28 decembrie, într-o duminică, magistrații s-au întâlnit în unanimitate, dar după aproximativ o oră, patru dintre ei – Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Mihai Busuioc au părăsit ședința.
Aceștia au reclamat un ritm accelerat de judecată, lipsa studiului de impact și chemarea în zi nelucrătoare, cerând clarificări de la Guvern.
Președinta Simina Tănăsescu a subliniat că studiul de impact nu e obligatoriu pentru analiza constituționalității. Pe 29, cei patru nu s-au mai prezentat deloc la ora la care era programată ședința de judecată, așa că s-a dat un nou termen pe 16 ianuarie.
Scenarii posibile
Pe 16 ianuarie există mai multe variante. Dacă cei patru judecători care nu s-au prezentat pe 29 decembrie vor absenta din nou, Curtea Constituțională va fi iar în situația de a amâna luarea unei decizii.
Ca ședințele să poată avea loc și să fi valide, e nevoie de participarea a șase dintre cei nouă judecători constituționaliști, adică 2/3 din numărul total de judecători.
În cazul în care e cvorum, Curtea poate decide fie admiterea solicitării de declarare a legii neconstituțională, solicitare care a fost făcută de Înalta Curte de Casație și Justiție, fie pentru respingerea ei. În ambele situații, decizia trebuie să primească minimum cinci voturi.
Curtea Constituțională s-a mai pronunțat o dată pe o lege care privea reforma pensiilor inițiată de Guvernul Bolojan. La acel moment, legea a fost declarată neconstituțională cu un cuantum de cinci judecători la patru.
Cei cinci judecători au fost Mihai Busuioc, Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Mihaela Ciochină. Mihaela Ciochină a ales, de data aceasta să nu mai voteze cu cei patru judecători nominalizați de PSD și să rămână în ședința de judecată când aceștia au decis să plece.
Cvorumul de șase judecători devine și el improbabil în condițiile în care mandatul judecătorului Dragoș este contestat și ar putea fi suspendat.
Politolog: Riscăm ca CCR să revină teatru al conflictelor politice
Politologul Cristian Pîrvulescu spune că atacul la Curtea Constituțională nu vine doar de la extrema dreaptă cum a numește el partidul AUR, ci și de la alte partide sau organisme din stat.
„Atacul la Curteaa Constituționlă e dat de toată lumea, iar Curtea Constituțională nu se poate apăra. CCR nu e o instanță juridică – și subliniez acest lucru, că e o mare confuzie - ci este o instanță de rezolvare a conflictelor politice. Or, când ea devine teatru al conflictelor politice între puteri pentru că este clar că nu vorbim despre un conflict între PSD și partenerii de coaliție, acesta este un conflict subsidiar, vorbim despre un conflict între puterea juridică reprezentată de cei care sunt în CSM, la ÎCCJ și așa mai departe și celelalte puteri, se va ajunge la delegitimarea ei”, explică Pîrvulescu.
Profesorul spune că delegitimarea curților constituționale este apanajul extremei drepte sau extremei stângi.
„Ceea ce este interesant în România este că această atitudine anarhist-libertariană față de stat, în care statul este transformat într-o instituție contabilă, nici măcar într-o instituție de menținere a ordinii, a atins limitele roșii”, spune Pîrvulescu care crede că curentul de negare a relevanței și de demonstrare a inutilității Curții Constituționale va fi amplificat cu ajutorul rețelelor sociale.
Îți mai recomandăm Curtea de Apel București a respins contestația împotriva înființării, la Guvern, a comitetului de analiză a legilor Justiției