Curtea de Apel București a respins, joi, ca neîntemeiată, o contestație depusă de un ONG împotriva deciziei premierului Ilie Bolojan de a înființa, la Palatul Victoria, un comitet de analiză a legilor Justiției.
Hotărârea de constituire a Comitetului pentru revizuirea legilor justiţiei a fost publicată în Monitorul Oficial din 19 decembrie 2025. Grupul este format din reprezentanţi ai Cancelariei prim-ministrului şi ai Ministerului Justiţiei.
Comitetul își propune să formuleze propuneri menite să asigure imparţialitatea, independenţa şi eficienţa actului de justiţie.
Înfiinţarea Comitetului a venit pe fondul protestelor de la finalul anului trecut, când mii de persoane au manifestat în Piaţa Victoriei după apariţia documentarului Recorder „Justiţie capturată”.
În documentar, jurnaliştii descriu mecanismele prin care sistemul judiciar ar fi ajuns sub influenţa unui grup de interese.
Potrivit declarațiilor premierului Ilie Bolojan, comitetul ar trebui să vină cu propuneri până la finalul lunii ianuarie.
Primele reuniuni şi tensiuni în Comitet
La Palatul Victoria au avut loc deja două reuniuni ale Comitetului.
La cea mai recentă, cea de pe 14 ianuarie, membri ai Consiliului Superior al Magistraturii au criticat faptul că discuţiile s-au concentrat mai ales pe aspecte administrative – deficitul de personal, infrastructura sau digitalizarea – şi mai puţin pe modificări legislative concrete.
În același timp, reprezentanţii societăţii civile au cerut ca Guvernul să includă în discuții și problemele de fond dezbătute intens în spaţiul public, precum schimbarea repetată a completurilor de judecată, lucru arătat în documentar și care ar fi dus la prescripția unor dosare importante de corupție, sau anchetarea magistraţilor care au criticat grupul de interese din justiție.
Următoarea şedinţă a Comitetului este programată pentru 21 ianuarie 2026, când ar urma să fie discutate subiecte sensibile, precum delegarea şi detaşarea magistraţilor, modificarea completurilor de judecată şi revenirea competenţei de anchetare a magistraţilor la DNA, DIICOT şi parchete.
Urmează alte două decizii importante
Deciziile aşteptate pe 16 ianuarie de la Curtea de Apel Bucureşti şi Curtea Constituţională, în special cele privind componenţa CCR şi legea pensiilor magistraţilor, pot influenţa decisiv atât funcţionarea instanţei constituţionale, cât şi calendarul reformei asumate de Guvern.
Pe 16 ianuarie, Curtea de Apel urmează să decidă asupra contestației avocatei Silvia Uscov, membră AUR, care susține că numirile judecătorilor CCR Dacian Dragoș (propus de președintele Nicușor Dan) și Mihai Busuioc (propus de Senat din partea PSD), nu respectă legea, pentru că cei doi nu ar avea vechime de 18 ani în activități juridice sau în învățământul juridic superior.
Dacă judecătorii de la Curtea de Apel ar admite cererile de suspendare a numirilor, cei doi magistrați nu și-ar mai putea exercita atribuțiile până la soluționarea recursului, ceea ce ar putea afecta cvorumul necesar deliberărilor Curții Constituționale, așa cum a scris Europa Liberă.
Contextul este tensionat și din cauza blocajelor recente din interiorul Curții Constituționale, unde mai mulți judecători au boicotat ședințe dedicate legii privind pensiile magistraților, invocând o lipsă a studiilor de impact sau o așa-zisă grabă a procedurii.
Legea pensiilor magistraților, adoptată de Parlament la începutul lunii decembrie 2025, prevede reducerea pensiilor speciale prin creșterea graduală a vârstei de pensionare la 65 de ani și plafonarea cuantumului la 70% din ultimul salariu net.
Guvernul a motivat că reforma este necesară pentru echitate socială, pentru a rezolva problemele bugetare și pentru a angajamentele din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
