Știri

Judecătorul numit de președinte rămâne la Curtea Constituțională, dar Curtea de Apel București sesizează CCR privind criteriile de numire

Judecătorul CCR Dacian Dragoș rămâne judecător la CCR până când Curtea va stabili ce vrea să spună clar terminologia care privește criteriile de numire la CCR.

Curtea de Apel București a respins marți cererea de suspendare a numirii lui Dacian Dragoș la Curtea Constituțională. În schimb, instanța a admis cererea de sesizare a CCR privind clarificarea unor sintagme care privesc criteriile de numire la CCR.

Curtea de Apel București a respins, ca nefondată, cererea unei avocate AUR de suspendare a numirii lui Dacian Dragoș ca judecător la Curtea Constituțională. Numirea a fost făcută de președintele Nicușor Dan.

Decizia prin care s-a respins cererea de suspendare a judecătorului Dacian Dragoș poate fi atacată cu recurs, în termen de cinci zile de la comunicare.

În schimb, instanța a admis cererea de sesizare a CCR, făcută de Administrația Prezidențială, pentru clarificarea unor sintagme prin care se stabilesc criteriile în baza cărora se fac numirile judecătorilor: „activitate juridică” și „învățământ superior juridic”.

Judecătorii Curții Constituționale - decembrie 2025

Curtea Constituțională este alcătuită din nouă judecători, numiţi pentru un mandat de nouă ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit.

  • Elena Simina Tănăsescu, 57 de ani, este președintele CCR din iulie 2025 și a fost numită judecătooare la CCR în 2019, de către președintele de la acel moment, Klaus Iohannis. A fost judecătoare din 1991, iar după doi ani a început să predea. Are studii post-doctorale în drept constituțional la Facultatea de Drept de la Universitatea din București și abilitarea de a conduce doctorate la Sorbona. A fost consilier prezidențial între 2015 și 2018. A fost acuzată că a făcut presiuni pentru ca fostul judecător CCR Petre Lăzăroiu să demisioneze.
  • Cristian Deliorga, 68 de ani, ocupă funcția de judecător CCR din 2019, fiind numit de Senat, la propunerea Partidului Social Democrat (PSD). Între 1982 și 2006 a ocupat funcția de procuror în mai multe parchete din județul Constanța. Între 2003 și 2011 a fost membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii. A fost acuzat de mușamalizarea unor dosare de politicieni. A devenit cunoscut după ce l-a condamnat la patru ani de închisoare pe Mircea Băsescu, fratele fostului președinte al României, Traian Băsescu.
  • Gheorghe Stan, 51 de ani, este judecător la CCR din 2019, după ce a fost propus de PSD. A terminat Facultatea de Drept a Universității „Petre Andrei” din Iași în 1997, iar în perioada 2004-2005 a urmat studii postuniversitare de drept penal – criminologie, la Facultatea de Drept din cadrul Universității București. În ianuarie – iunie 2019 a fost procuror-șef al controversatei Secții pentru investigarea infracțiunilor din justiție.
  • Mihaela Ciochină, 58 de ani, este judecătoare la CCR din mai 2022, după ce a fost numită de președintele Klaus Iohannis. A absolvit în 1992 Facultatea de Drept a Universității din București. Între 19 ianuarie 2015 și 11 iunie 2022 a fost consilier al președintelui Iohannis. Înainte de Cotroceni, Cochină a lucrat la Senatului României, unde a avut mai multe funcții de execuție, potrivit CV-ului său.
  • Laura-Iuliana Scîntei, 49 de ani, este judecătoare la CCR din 2022, la propunerea Partidului Național Liberal (PNL). Este de profesie notar public. A intrat în Parlament pe listele PNL Iași. Între 2016 și 2022, a fost vicepreședinte al Senatului. Este licențiată în drept la Facultatea de Drept, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Este considerată de presă protejata baronilor liberali din acest oraș.
  • Bogdan Licu, 56 de ani, a studiat dreptul la Universitatea particulară Spiru Haret din București (1991 - 1995) cu diplomă eliberată de Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. Este judecător la CCR din 2022 la propunerea PSD. A fost vicepreședinte al CSM, după care a ocupat pe rând funcțiile de prim adjunct al procurorului general, adjunct al procurorului general, delegat în funcția de procuror general și prim adjunct al procurorului general. În 2015, Bogdan Licu a fost acuzat de plagiat în teza de obținută la Academia SRI sub îndrumarea fostului ministru de Interne Gabriel Oprea.
  • Dacian Cosmin Dragoș, 50 de ani, a fost numit în iulie 2025 de președintele Nicușor Dan și este profesor universitar la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării si conducător de doctorat la Facultatea de Drept din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Dacian Cosmin Dragoș a fost timp de trei ani expert juridic în echipa României în litigiul arbitral Roșia Montană și în alte litigii arbitrale. În perioadele 2016-2017 și 2020-2023 a fost președintele Consiliului Național de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice și Inovării, conform presidency.ro.
  • Mihai Busuioc, 51 de ani, este judecător al CCR din iulie 2025, ca urmare a propunerii PSD. Busuioc, absolvent al facultății particulare de Drept de la Universitatea „Nicolae Titulescu” din București și al cursurilor Colegiului Național de Apărare, a fost președinte al Curții de Conturi, secretar general al Guvernului și șef al Agenţiei Naţionale de Cadastru (ANCPI), de unde a fost demis de Victor Ponta, în 2012. Numele său a fost prima oară făcut public la refuzul de a-și părăsi postul de la Guvern pe fondul declanșării conflictului între premierul de atunci, Sorin Grindeanu, și șeful său politic, Liviu Dragnea. Numirea lui la CCR în vara anului 2025 a fost contestată de partidul SOS România, iar contestația a fost respinsă de judecătorii Curții.
  • Csaba Ferenc Asztalos, 51 de ani, este la CCR din iulie 2025, din partea UDMR și susținut de coaliția de guvernare.A urmat studii juridice la Universitatea din Oradea, Facultatea de Știinte Juridice și Administrative (1993-1997) și a obținut un MBA în administrație publică de la Universitatea din Limerick, din Irlanda (2008-2009). Între 2003 și 2010 a fost doctorand în drept internațional la Universitatea din București, Facultatea de Drept. În 2002 a fost ales membru al Colegiului Director al CNCD, iar în 2005 a devenit președintele acestei instituții.

Astfel, Curtea Constituțională va trebui să stabilească, la cererea președintelui, via CAB, dacă prin activitatea în „învățământul juridic superior”, cerută de lege la numirea judecătorilor la CCR, se înțelege doar activitatea didactică dintr-o facultate de drept sau se înțelege și activitatea didactică de predare a dreptului în alte instituții de învățământ superior.

Tot așa cum CCR va trebui să stabilească dacă prin „activitate juridică” legea se referă exclusiv la funcția de avocat, judecător, procuror, notar, consilier juridic sau se referă și la activitatea de cercetare în domeniile dreptului, consultanță juridică de specialitate, inclusiv în administrația publică ori în elaborarea de acte normative.

Acțiunea la Curtea de Apel București a fost depusă pe 12 ianuarie de avocata AUR Silvia Uscov și contestă legalitatea procedurii prin care Dacian Dragoș a fost numit judecător al Curții Constituționale la propunerea președintelui Nicușor Dan.

Ea a formulat o cerere similară și în cazul judecătorului CCR Mihai Busuioc, numit de Senat, dar instanța a stabilit termene diferite de judecată pentru cele două spețe.

Îți mai recomandăm Curtea de Apel București amână pe 30 ianuarie decizia privind suspendarea judecătorilor CCR Mihai Busuioc și Dacian Dragoș

Uscov spune că Dacian Dragoș și Mihai Busuioc nu îndeplinesc condițiile de vechime pentru numirea la CCR: 18 ani în activitatea juridică sau în învățământul juridic superior, de unde și clarificările în terminologie cerute de președintele Nicușor Dan.

Silvia Uscov susţine că vechimea necesară pentru a fi numit la CCR trebuie să fie realizată în activitatea practică juridică (avocat, consilier juridic, judecător, procuror) sau în cea universitară, dar exclusiv cu profil juridic.

Or, Dacian Cosmin Dragoş a fost profesor universitar la o facultate de drept doar 3 ani şi 4 luni, pentru ca apoi să predea disciplina Drept la o facultate de științe politice și administrative, adică nu în învăţământul juridic superior așa cum legea și constituția ar stabili, susține avocata Uscov.

Miercuri, cei nouă judecători ai Curții Constituționale urmează să ia o decizie privind pensiile speciale ale magistraților. Dacian Dragoș este unul din cei cinci judecători – din cei 9 câți are CCR – favorabili legii care ar reforma sistemul de pensii în magistratură, cerut de Comisia Europeană ca jalon în acordarea fondurilor din PNRR.

Amânările repetate ale CCR de a da o decizie în cazul pensiilor magistraților au dus la neîndeplinirea jalonului 215 din PNRR, astfel că România pierde cei 231 de milioane de euro alocate reformei pensiilor magistraților, a anunțat joi dimineață ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dragoş Pîslaru, la Digi24.

Îți mai recomandăm A patra amânare a Legii privind pensiile speciale ale magistraților. Noua ședință de la CCR, pe 11 februarie

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI