Una dintre cele mai frumoase priveliști din București poate fi admirată pe ferestrele apartamentului de două camere al inginerului Rareș Mitroi.
Suntem la etajul șapte al unui bloc de lângă Cișmigiu, iar privirea nu are niciun obstacol cale de kilometri, până la Palatul Parlamentului, Catedrala Mântuirii Neamului sau blocurile turn construite dincolo de Cotroceni.
În cazul de față, frumusețea nu vine doar cu un preț, ci și cu un risc. De trei săptămâni, la intrarea în scară a fost repusă o bulină mare, roșie pe care scrie „clasa I risc seismic”.
Priveliște aeriană a Parcului Cișmigiu din București, văzută din balconul unui imobil încadrat în clasa I de risc seismic
„Fusese dată jos probabil de cineva cu interese imobiliare”, spune pentru Europa Liberă inginerul Rareș Mitroi.
A cumpărat apartamentul de două camere în urmă cu aproape 15 ani și cam tot de atunci asociația de proprietari pe care a și condus-o vreme de câțiva ani a făcut cerere ca imobilul să fie reconsolidat.
„Nu am primit decât amânări și promisiuni, nimic concret”, spune Mitroi.
„Lipsa unui răspuns clar ne încurcă și duce și mai mult la degradarea construcției. De exemplu, nu știm cum să acționăm, dacă să ne apucăm pe cont propriu să reparăm acoperișul sau tâmplăria”, explică bărbatul.
Rareș Mitroi la intrarea în blocul încadrat în clasa I de risc seismic, în care locuiește. Bulina a fost montată din nou de trei săptămâni, după ce probabil unul dintre proprietari o dăduse jos.
Explicațiile primite din partea administrației locale țin, în general, de insuficiența fondurilor sau de chichițe birocratice.
Cum ar fi, de exemplu, faptul că, de la momentul depunerii ultimei cereri, s-au mai schimbat proprietarii, având în vedere că aproape în fiecare an este vândut, respectiv cumpărat câte un apartament din imobil.
Previziuni sumbre în cazul unui cutremur în România
Conform ultimului Plan național de management al riscurilor de dezastre întocmit de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență în 2022, un cutremur de mare intensitate s-ar putea solda în România cu peste 42.000 de morți, 300.000 de răniți și pierderi materiale de peste 25 de miliarde de euro.
În București, 23.000 de clădiri ar suferi avarii importante iar 1.000 s-ar prăbuși complet.
Oricât de bine ar fi intenționat un proprietar, nu-și poate consolida doar apartamentul în care stă. E obligatorie intervenția la întreaga structură și sprijinirea, implicit, a celor care nu-și permit aceste costuri.
Planul de Analiză și Acoperire a Riscurilor al Municipiului București pentru anul 2022, întocmit de Comitetul pentru Situații de Urgență, arată că ar muri peste 6.500 de bucureșteni, iar alți cel puțin 16.000 ar fi răniți grav.
În cazul clădirilor publice, un spital din trei ar putea fi grav afectate, arată un audit realizat de Curtea de Conturi în februarie 2022.
Din cele 55 de spitale din București, 20 sunt în diverse clase de risc seismic. 12 clădiri sunt încadrate în clasa de risc seismic I. Printre ele, Institutul Clinic Fundeni și Centrul de Transfuzii Sanguine din București.
Reacția autorităților române după cutremurele din Turcia-Siria
Pe 6 februarie, la 4:17 dimineața, iadul se muta în zona care include sudul Turciei și nord-estul Siriei, pe o regiune cât Germania de mare.
Un cutremur de 7,8 grade și replicile care l-au urmat curmau viețile a 60.000 de oameni și lăsau în urmă peste 100.000 de răniți. Organizația Internațională pentru Migrație estima că, doar în Turcia, 2,7 milioane de oameni au rămas fără case.
Reacția oficialităților române a fost promptă, la capitolul declarații. Cu un ochi în plan extern, au anunțat schimbări și în cel intern.
Galerie foto | Turcia/Siria, imaginile dezastrului
„Apreciez că e nevoie ca standardele din domeniul construcţiilor, calitatea materialelor din construcţii să fie revizuite, să avem certitudinea că, prin standardele pe care le impunem în aceste documente, am luate toate măsurile astfel încât ceea ce e prevăzut în proiectele de construire să fie similar cu ceea ce se realizează în realitate”, spunea Nicolae Ciucă, prim-ministrul de atunci, în prima ședință de Guvern a României de după 6 februarie.
„Există voința Guvernului de a aloca, în sfârșit, bani de la bugetul național pentru consolidarea clădirilor cu risc seismic. Există un program al Ministerului Dezvoltării cu finanțarea integrală a lucrărilor și există PNRR”, anunța, pe 3 martie, și Nicușor Dan, primarul general al Capitalei.
Ce s-a schimbat legislativ în ultimul an
După 6 februarie 2023, principalul demers făcut de Ministerul Dezvoltării, în colaborare cu Facultatea de Construcții București, a fost de curățenie legislativă în actele normative din domeniu.
În total, au fost verificate și eventual reclasificate 700 de măsuri legislative. Inginerul Lucian Melinceanu, președintele Asociației Inginerilor Constructori Proiectanți de Structuri (AICPS), este unul dintre specialiștii consultați.
„S-au dat niște rezoluții de tipul – e prea vechi, trebuie abrogat, e OK dar mai necesită niște modificări, în sensul că mai trebuie adaptat sau e OK pur și simplu. Ca primă etapă, e foarte bună, dar inutilă, dacă nu va fi continuată”, a explicat Melinceanu pentru Europa Liberă.
Îți mai recomandăm #10Întrebări | Cutremure în zone neașteptate ale României. Specialist în protecţie seismică: Ar trebui să învăţăm cum să reacţionămO lege din 2022 introducea noțiunea de „evaluare vizuală rapidă” (EVR). Aceasta permite o prioritizare urmată de expertiză, dacă este cazul. Anterior, singura metodă de clasificare era doar prin expertiză, ce putea dura una-două luni.
Metoda vizuală permite evaluarea unui imobil în câteva ore.
„Ca specialiști, am primit cu bucurie această aplicare legislativă pentru că părea că poate fluidiza niște procese ce consumau mult timp”, spune Melinceanu.
În decembrie anul trecut au fost modificate și termenele la care această evaluare vizuală rapidă trebuie inițiată: sfârșitul lui 2024, pentru școli și spitale, respectiv 2026, pentru locuințe.
Ce s-a schimbat la nivelul clădirilor – problemă
Doar în București sunt aproximativ 10.000 de clădiri construite înainte de 1977 și care au cel puțin trei etaje, adică sunt considerate înalte.
„Astăzi, lucrăm fără un plan de prioritizare. Imobilele au intrat în programul de reabilitare după regula primul venit – primul servit. Este o abordare eterogenă, pompieristică, în funcție de cum s-au mișcat cei de la asociațiile de proprietari”, a declarat pentru Europa Liberă Răzvan Munteanu, director executiv la Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS) din subordinea Primăriei Capitalei.
Răzvan Munteanu, director executiv la Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic, spune că în prezent nu există un plan pentru a prioritiza intervenția la clădirile cu risc seismic
„EVR-ul vine și spune «hai să ne facem un plan de lucru». Luăm, sistematic, toate zonele din București, le evaluăm vizual rapid, le prioritizăm, le dăm niște criterii după care stabilim un program coerent de investiții”, explică Munteanu avantajele evaluării vizuale.
Deocamdată, în București nu a fost realizată nicio EVR, pentru că bugetul pentru anul acesta încă nu a fost adoptat.
Prin Administrația de Consolidări, Primăria Capitalei a inițiat un proiect pilot ce vizează catalogarea a 223 de clădiri construite înainte de 2000, indiferent de regimul de înălțime, pe axa Romană – Universitate – Unirea.
Cel mai probabil, martie va fi momentul demarării acestui proiect ce se estimează că se va încheia în aproximativ trei luni.
Conform datelor oferite Europei Libere, AMCCRS are în evidență peste 100 de clădiri încadrate în clasa I de risc seismic la care desfășoară o serie de servicii în vederea consolidării.
Valoarea totală a finanțărilor disponibile pentru consolidarea clădirilor cu risc seismic prin Planul Național de Redresare și Reziliență este de 283,4 milioane lei la credite de angajament (reprezentând valoarea totală a contractelor de finanțare semnate) și 8,6 milioane lei credite bugetare aprobate pentru anul curent.
21 de proiecte depuse de AMCCRS în cadrul Programului național de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat (PNCCRS) au fost selectate pentru finanțare până la această dată.
Imobilele (18 clădiri rezidențiale și 3 clădiri publice) care vor fi consolidate seismic sunt monumente istorice sau se află în zone protejate istoric. Valoarea finanțării nerambursabile este de 500 milioane lei.
Europa Liberă a întrebat reprezentanții Ministerului Dezvoltării care au fost în ultimii cinci ani sumele alocate pentru consolidarea clădirilor cu risc seismic. Până la ora publicării acestui material nu am primit niciun răspuns.
Pregătirea post-cutremur
„Prin fondurile europene accesate de structurile de coordonare ale DSU (Departamentul pentru Situații de Urgență, n.r.) de aproape un miliard de euro, care constau în achiziționarea diverselor echipamente şi autospeciale de intervenţie, avioane, elicoptere, dar şi implicarea în module de pregătire a personalului, iată că ţara noastră este mai pregătită în a face faţă unor astfel de situaţii de urgenţă majore”, anunța imediat după cutremur Lucian Bode, la acea dată ministru al Internelor.
Pentru a plusa la capitolul „mai pregătită” spunea că fiecare judeţ din ţară deţine două containere cu echipamente şi echipaje de câte 25 de persoane de căutare salvare, cu personal specializat RO-USAR.
Ce nu spunea Bode este că normativul de intervenție post-seism este din 2007.
„Datează din perioada când nici internetul, nici telefonia mobilă nu aveau dezvoltarea de acum. E important ca, înainte de prima replică majoră, să poți să vii să spui «în construcția asta nu se mai stă», să nu ai pierderi de vieți omenești dacă vine replica”, transmite Lucian Melinceanu, președintele Asociației Inginerilor Constructori Proiectanți de Structuri (AICPI)
„Ar trebui să discutăm de niște servere care să aibă internet și alimentare la electricitate indiferent ce se întâmplă. Apoi, este necesară perfecționarea profesională continuă și un sistem de certificare a ei”, subliniază Melinceanu.
Cât sprijin au primit proprietarii blocurilor cu bulină
În balconul larg din apartamentul inginerului Rareș Mitroi, din marginea Cișmigiului, e liniște. După ce am admirat de la înălțimea celor șapte etaje un sfert din București, privim masa rotundă din balcon pe care inginerul a pus o trusă de prim-ajutor în caz de cutremur.
„Este singurul lucru primit din partea autorității. Fiecare primar, în mandatul lui, are grijă să ne dea așa ceva”, spune Mitroi.
Kitul de supraviețuire în caz de cutremur este singurul lucru pe care cei din blocurile cu risc seismic I l-au primit în mandatul fiecărui primar.
Un aparat de radio, trei cutiuțe de un sfert de litru cu apă, un semnalizator luminos, o folie termică, câteva batoane proteice și o mini-trusă medicală sunt tot ce a primit.
„Și pachetul acesta de șervețele de hârtie, să ne ștergem lacrimile după cutremur”, glumește amar Mitroi, în timp ce an după an și în curând deceniu după deceniu se adaugă cereri nerezolvate de reconsolidare seismică a imobilului în care locuiește.