Revizuirea este acceptată de Comisia de la Veneţia şi analizată chiar de un judecător al CCR.
După hotărârea CEDO în cazul Kovesi, preşedintele Klaus Iohannis a cerut revizuirea hotărârii Curţii Constituţionale (CCR) care a condus la condamnarea României la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO). La scurt timp, CCR a dat publicităţii un comunicat potrivit căruia „deciziile Curţii Constituţionale sunt general obligatorii şi nu sunt supuse procedurii revizuirii, bucurându-se de autoritate de lucru judecat”.
Mai multe voci din sistemul judiciar contestă punctul de vedere al CCR şi arată că deciziile Curţii pot fi revizuite. În acest sens, este dată ca exemplu o recomandare a Comisiei de la Veneţia pentru judecătorii Curţii Constituţionale din Republica Moldova, ţară care are acelaşi cadru constituțional cu România.
Precedentul din vecini
Astfel, în iunie 2019, Comisia de la Veneţia a transmis un raport Curţii Constituţionale din Republica Moldova unde vorbeşte inclusiv despre revizuirea hotărârilor. „În scopul stabilității constituționale și al securității juridice, Curtea Constituțională ar trebui să fie în concordanță cu propria sa jurisprudență; aceasta ar trebui să-și schimbe hotărârile numai atunci când este justificat din punct de vedere legal în cazuri excepționale, când apar noi fapte sau când există motive argumentate că legea a evoluat”, este recomandarea Comisiei de la Veneţia pentru Curtea Constituţională a Republicii Moldova. Această opinie a venit pe fondul unei hotărâri a Curţii de la Chișinău, care decisese suspendarea temporară a președintelui țării și numirea primului-ministru, la vremea aceea Pavel Filip, ca președinte interimar. Ulterior, după ce Guvernul Filip și-a anunțat demisia, judecătorii Curții Constituționale şi-au revizuit ultimele hotărâri, apoi şi-au dat demisia.
Juriştii consultaţi de Europa Liberă arată că, în urma deciziei CEDO în cazul Kovesi, CCR poate revizui hotărârea ce o priveşte pe Laura Kovesi. „Curtea Constituţională a încălcat art 6 din CEDO (privind dreptul la un proces echitabil n.n.) în mod direct şi cu depăşirea competenţelor sale. Ea trebuia să statueze doar în conflictul dedus judecăţii, iar nu să stabilească limite de neconceput la exercitarea dreptului de acces la o instanţă a unei persoane care nu era parte în conflict”, ne-a declarat un magistrat sub protecţia anonimatului.
Posibilitatea reevaluării
Alexandru Tănase, fost preşedinte al Curţii Constituţionale a Republicii Moldova, arată că hotărârile oricărei Curţi pot fi revizuite. „Distanţarea Curţilor Constituţionale de propria jurisprudenţă este o chestiune normală în cazul oricărui reviriment jurisprudențial, condiția ar fi necesitatea unei alternative de interpretare şi aplicarea unor dispoziții legale, respectiv constituționale”, a declarat pentru Europa Liberă Alexandru Tănase. El mai susţine că o revizuire a deciziei CCR în cazul Kovesi este posibilă, argumentul forte fiind hotărârea recentă a CEDO.
În sprijinul afirmaţiilor sale, Tănase vine cu o opinie chiar a unui judecător constitutional din România, Attila Varga. Într-un studiu dedicat opiniei separate, Attila Varga susţine că “în cadrul oricărui reviriment jurisprudential, condiţia formală, prelabilă este existenţa, precum şi necesitatea unei alternative de interpretare şi aplicare a unor dispoziţii legale, respectiv constituţionale. Desigur aproape orice dispoziţie normativă, inclusiv cea constituţională, este susceptibilă de interpretări, de nuanţări, dar aceasta nu produce automat sau inevitabil şi un reviriment jurisprudenţial. Pentru a se realiza un astfel de „eveniment, o asemenea schimbare, (novaţie radicală), de esenţă, deci o „ruptură”, respective o poziţie „opusă sau contrară” în raport cu un precedent, este nevoie de o reconsiderare în profunzime, în temelii a unei soluţii deja pronunţate”.
Attila Varga mai consideră că opinia separată a unui judecător „poate constitui premise, temeiuri substanţiale pentru reconsiderarea sau reexaminarea jurisprudenţei deja conturate, stabilite de Curtea Constituţională”.
În acest context, reamintim că decizia CCR care a condus la eliberarea din funcţie a Laurei Kovesi a fost luată cu votul a 6 judecători, 3 dintre ei având opinie separată.
Propunerea judecătorului Danileţ
O altă soluţie pentru revizuirea hotărârii CCR în cazul Kovesi a fost propusă de judecătorul Cristi Danileţ, de la Tribunalul Cluj. „Zice CCR astăzi, într-un comunicat de presă, că hotărârile sale nu pot fi revizuite. Eu zic că trebuie să ne asumăm greșelile și să le îndreptăm. Și există o cale. Iat-o:
- Art. 14 din Legea privind organizarea şi funcţionarea CCR: „Procedura jurisdicţională prevăzută de prezenta lege se completează cu regulile procedurii civile, în măsura în care ele sunt compatibile cu natura procedurii în faţa Curţii Constituţionale. Compatibilitatea se hotărăşte exclusiv de Curte”.
- Art. 509 alin. (1) Cod procedură civilă „Revizuirea unei hotărâri pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă: 10. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat o încălcare a drepturilor sau libertăților fundamentale datorată unei hotărâri judecătorești, iar consecințele grave ale acestei încălcări continuă să se producă”.
Să ne amintim că ministrul justiției a propus revocarea șefului DNA. Președintele statului a refuzat. Guvernul a contestat la CCR. CCR a spus că Kovesi trebuie dată afară că așa vrea ministrul, iar Președintele trebuie să execute asta, actul său neputând fi apoi cenzurat în justiției. Președintele a semnat revocarea. Or, CEDO a spus ieri că au fost încălcate drepturile lui Kovesi. CCR are ocazia să îndrepte situația, reconsiderându-și practica. Asta pentru că ceea ce spune CEDO e obligatoriu pentru CCR, conform art. 11 și 20 din Constituție”, arată Danileţ pe o reţea de socializare.
Alte voci spun că această abordare este greu de pus în practică, deoarece judecătorii constituţionali ar trebui să-şi reconsidere jurisprudenţa, lucru puţin probabil.
Singura soluţie ar fi modificarea legii astfel încât judecătorii CCR să fie aleşi în alt mod, nu numiţi politic, precum şi existenţa unei căi de atac la deciziile lor.
Pe 5 mai, CEDO a stabilit că România a încălcat dreptul la un proces echitabil și dreptul la liberă exprimare prin decizia Curții Constituționale care a obligat la demiterea Laurei Codruța Kovesi din funcția de procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție.