De ce a piedut primarul Nicușor Dan încrederea bucureștenilor

„Le cer bucureștenilor răbdare și solidaritate”, spunea Nicușor Dan la învestirea în funcție. În cele cinsprezece luni scurse de atunci, și răbdarea, și solidaritatea s-au evaporat. A ajuns să fie criticat la fel de abitir ca Gabriela Firea, lucru care se reflectă și în sondaje.

Un sondaj CURS de la sfârșitul anului trecut arată că 72% dintre bucureșteni au o părere proastă și foarte proastă despre prestația lui Nicușor Dan. Lucru care, spre supărarea PNL și a USR, partidele care l-au susținut în alegeri, se reflectă și în scorurile partidelor. PSD ar obține în București 34%, iar PNL și USR câte 17% fiecare.

Dacă primarul general are probleme de imagine, Bucureștiul nu le rezolvă pe ale lui: traficul sufocant (42%), încălzirea (25%), poluarea (21%) curățenia (17%), parcările (13%). Acestora li se adaugă, sezonier, altele noi: șobolanii, dintre care unii mai aventuroși ajung până pe rafturile supermarketurilor, băncile și ciorile din parcul Cișmigiu, țânțarii.

Gunoaiele de pe străzile Bucureștiului fac parte din peisaj.

Balada pentru apă caldă

Una peste alta, chiar și susținătorii, nu doar adversarii lui Nicușor Dan sunt nemulțumiți.

Un raport al ActiveWatch și CeRe realizat la un an de mandat arată că, deși transparența primăriei a crescut ușor, nu a fost demarat niciun proiect major și se înregistrează întârzieri față de promisiunile electorale.

Aici ar putea fi un punct-cheie: ștacheta așteptărilor a fost foarte sus. Nicușor Dan a spus, în repetate rânduri, că a preluat un oraș „devalizat” de fosta administrație, a atras atenția că nu se pot face minuni peste noapte, dar a și promis că lucrurile vor intra într-o „normalitate”. Ceea ce nu s-a întâmplat, la peste un an de mandat.

„Normalitate” pentru o capitală europeană înseamnă apă caldă și căldură 24 de ore din 24. În special iarna. Altfel, amintirile iernilor ceaușiste petrecute cu paltonul sub plapumă revin inevitabil. Urgisiți au fost în special cei din sectoarele 2 și 3, unde zeci de blocuri au rămas fără apă caldă și cu calorifele „călâi”, cât să nu înghețe mâna pe ele.

Dacă unii bucureșteni, probabil mai tineri, reușesc totuși să-și păstreze simțul umorului, cum au făcut cei care au compus „Balada pentru apă caldă”, pentru alții, familiile cu copii mici sau bătrâni, situația este dramatică.

Și va rămâne dramatică, pentru că, așa cum reiese din informările făcute de Termoenergetica (fostul RADET), la peste 600 de blocuri din toate sectoarele capitalei furnizarea agentului termic este oprită.

În sectorul 1, de exemplu, sunt afectate 157 de blocuri și imobile de oprirea apei calde, 139 de blocuri în sectorul 2, 109 blocuri în sectorul 3, alte 228 în sectorul 5 și tot așa. Motivele sunt aceleași: „lipsa parametrilor pentru livrarea apei calde sau a încălzirii” sau „avarii la circuitul primar”.

Sistemul de termoficare din București nu mai face față, conductele sunt vechi și avariile dese. Mulți bucureșteni îngheață de frig în case și nu au apă caldă. Proiectul de reabilitare, din fonduri europene, ar putea începe la vară.

Nicușor Dan a reacționat pe Facebook, spunând că „foarte mulți bani necesari investițiilor în termoficare s-au dus în ultimii 10 ani pe tot felul de prostii”.

Partea plină a paharului este, susține primarul general, că au fost achitate integral datoriile, care acum sunt pe zero, față de 480 de milioane de lei la preluarea mandatului.

Și, în final, o promisiune: „Facem toate eforturile pentru normalitate și vă asigur, din nou, că termoficarea rămâne prima pe lista de priorități a PMB”.

Bani europeni pentru transformarea Bucureștiului în șantier

Problema e că eforturile în privința termoficării, mai exact a refacerii rețelelor vechi și găurite, la care avariile se țin lanț, nu pot începe decât, în cel mai bun caz, la vară.

Proiectul din bani europeni, în valoare de 1,6 miliarde de euro, din care 1,3 miliarde fonduri europene, a fost întârziat de administrația Firea, contractul de finanțare fiind semnat în 10 noiembrie 2020.

Primăria Capitalei a lansat licitația pentru reabilitarea celor peste 100 de kilometri de rețea în 25 ianuarie anul acesta, iar termenul de depunere a ofertelor este 9 martie. Dacă totul merge bine, fără contestații și procese, la vară Bucureștiul s-ar putea transforma în santier.

Dar, atrage atenția Otilia Nuțu, analist de politici publice în energie și infrastructură la Expert Forum, dacă Primăria nu termină banii până în 2023, aceștia se vor duce înapoi.

„A demarat niște lucruri care trenau înainte, mult mai puțin decât își planificase, și rămâne de văzut dacă anul viitor se apucă serios să sape tot orașul pe proiectul acesta european, pentru că altminteri dacă nu termină toate lucrările, care sunt multe, vreo 100 km de rețea mare, adică magistrale mari de transport pe lângă CET-uri, care au găuri în ele și pierderi foarte mari, dacă nu termină banii până în 2023, ce nu termină se duce înapoi. Anul acesta și anul viitor și gata”.

Otilia Nuțu explică pentru Europa Liberă că era de așteptat ca situația căldurii și a apei calde să fie mai proastă anul acesta, pentru că în rețele nu s-au mai băgat bani din 2015 , iar lucrurile s-au mișcat greu la Primăria Capitalei din cauze obiective, incapacitatea de plată și conturi blocate, dar și dintr-o anumită indecizie a primarului Nicușor Dan de a „rupe pisica”.

„Dacă aș avea ceva să-i repoșez e mai curând faptul că nu a schimbat mai repede conducerea Termoenergetica, fostul RADET. Firea când a ajuns primar i-a dat afară a doua zi pe cei de la Radet, le-a spus foarte clar: dacă nu vă dați demisia, vine controlul peste voi. Nicușor Dan a vrut, probabil, să facă lucrurile mult mai ca la carte și l-a ținut pe omul lui Firea. Deci, până în vara trecută nu s-a mișcat nimic și din cauza asta. Ar fi trebuit să se miște mai repede, să rupă pisica, dar, desigur, e discutabil. Până nu s-a schimbat managementul nu s-a făcut nimic”, spune Otilia Nuțu pentru Europa Liberă.

Vara trecută, șobolanii au invadat străzile Capitalei, puteau fi văzuți ziua în amiaza mare. Ei nu au dispărut, s-au ascuns prin subsoluri așteptând să treacă iarna.

Termoenergetica de Chiajna. Dan la mâna lui Firea

Termoenegetica face parte din Asociația de Dezvoltare Intercomunitară (ADI), o asociație de primării în care intră primăria București, care deține 99%, și primăriile din Popești Leordeni și Chiajna.

Mutarea a fost făcută în 2019 de Gabriela Firea, ea fiind și reprezentantul legal chiar și în momentul de față. Orice decizie care privește Termoenergetica, aprobarea tarifelor pentru distribuție, transport și producție, se face cu unanimitate de voturi în ADI. Acesta este motivul pentru care Nicușor Dan nu a putut crește prețul la gigacalorie, deși tariful este același de câțiva ani.

„Problema tarifului la gigacalorie este acută, nu se poate să ai același tarif la căldură ca în 2011, totuși pretul nu ține pasul nici măcar cu inflația”, susține Otilia Nuțu.

De altfel, Gabriela Firea i-a dat peste nas lui Nicușor Dan spunând că nu poate semna hârtiile în numele Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Termoenergetică București-Ilfov, pentru că reprezentantul legal este tot ea.

„Nu o poate face primarul de capul lui, nici compania Termoenergetica (fostul RADET), nici măcar Consiliul General al Municipiului București. Ca să poate face orice pas, Nicușor Dan trebuie să-și aducă aminte de atribuțiile și obligațiile legale. Era nevoie doar de o hotărâre judecătorească pentru schimbarea reprezentantului legal”, a spus Firea.

Otilia Nuțu consideră că este o „șmecherie” făcută de Gabriela Firea ca „să disipeze responsabilitatea”.

Prețul gigacaloriei e încă în aer

Aproape de jumătate lunii februarie, bucureștenii nu știu cât vor plăti pentru gigacalorie. În primul rând, în Consiliul General, Nicușor Dan și consilierii PNL și USR nu s-au înțeles încă pe valoarea subvenției- cât din preț să fie suportat de primărie și cât de cetățeni. Un scenariu avansat de primarul general este 280 lei din prețul total de 980 de lei (sau cât va fi stabilit acesta), iar un altul este ca o treime să fie suportată de populație și restul de primărie, adică 326 la 653 lei.

În al doilea rând, Termoenergetica încă nu a primit aviz de la ANRE pentru majorarea prețului de transport și distribuție a energiei termice, astfel încât Consiliul General să aprobe prețul global al gigacaloriei.

Nici sprijinul guvernamental pentru subvenția prețului la căldură nu a venit. Au trecut deja două luni de când Primăria a cerut acest ajutor, dar răspunsul se lasă așteptat, iar în lipsa acestuia, nu vor mai fi bani pentru investiții.

„Au trecut două luni de când am propus partidelor din Consiliul General al Capitalei o majorare rezonabilă a prețului gigacaloriei plătit de bucureșteni, de la 164 de lei la 280 de lei. USR și PSD au respins majorarea. Fără un ajutor de la Guvern (sper să existe acest ajutor) subvenția pe care Primăria ar trebui să o plătească ar fi peste 2 miliarde lei față de 1 miliard în 2021. Bucureștiul are nevoie de investiții, nu putem duce tot bugetul pe subvenții”, scria Nicușor Dan pe Facebook la jumătatea lui ianuarie.

Comunicarea, bat-o vina

Nicușor Dan, matematician de profesie, are probleme la capitolul comunicare, lucru pe care analiștii politici i l-au reproșat și în campania electorală și continuă să i-l reproșeze cu atât mai mult acum. Chiar dacă are argumente obiective, printre care situația financiară grea în care a preluat primăria- motiv pentru care rezultatele palpabile se lasă așteptate, ar putea să explice ceea ce face și ceea ce nu poate face pentru a recâștiga încrederea cetățenilor, spune pentru Europa Liberă sociologul Ovidiu Voicu. „Din păcate, nu reușește nici una, nici alta”, punctează acesta.

Nu se poate nega că a avut niște „rezultate tehnice”, în sensul în care a reușit să stabilizeze bugetul, dar pentru cetățeanul mediu lucrul acesta nu se vede direct.

„Lumea vede mizeria de pe străzi, că nu e apă caldă și căldură, situația parcurilor, că mjloacele de transport în comun sunt în halul în care sunt, multe dintre ele. Primarul ar trebui să explice de ce stau așa lucrurile și ce a făcut. Pe de o parte, el ca persoană nu este un bun comunicator și nici nu și-a adus niște oameni care se pricep la comunicare, deci e o problemă de management”, spune sociologul Ovidiu Voicu.

Parcul Tineretului a fost lăsat de izbeliște de autorități, iarba netăiată și buruienile l-au transformat într-o junglă. (mai 2021)

Nicușor Dan nu și-a concentrat atenția sau și-a concentrat-o prea puțin, pe probleme punctuale care se află și ele în centrul preocupărilor cetățenilor, cum ar fi parcurile sau refacerea străzilor. Ar fi putut să aloce resurse mai mari în zona aceasta, iar imaginea lui ar fi fost mai bună, ar fi putut obține susținerea cetățenilor, fără de care nu poți să faci administrație.

„Percepția mea e că pentru Nicușor Dan partea aceasta de spațiu public, cum sunt parcurile, este undeva mai jos, important a fost să-și rezolve problemele de stabilitate bugetară. O soluție mai bună, pentru că nu poți să faci administrație fără susținerea cetățenilor, chiar dacă rațional prioritățile sunt altele, ar fi fost să aloce totuși niște resurse și în această direcție a refacerii străzilor, a parcurilor, spre situația spitalelor. Dacă ar fi reușit să obțină niște rezultate punctulale în astfel de domenii probabil ar fi avut o imagine mai bună, dar pentru asta ar fi trebuit programatic să-și propună să le obțină, or asta e o problemă de management”, declară Ovidiu Voicu.

Susținerea politică, fragilă

Deși Nicușor Dan a fost susținut în alegeri de PNL și USR, nici unul dintre aceste două partide nu-i acordă un sprijin consistent. Consilierii nu se înteleg între ei pe multe probleme, nu doar pe termoficare, iar guvernul l-a pasat atunci când a cerut sprijin pentru subvenție.

Florin Cîțu nu l-a susținut pe Nicușor Dan nici când era premier și o face chiar mai puțin acum când e președintele PNL. L-a avertizat pe Nicușor Dan că partidul nu-i dă „un cec în alb” și că majoritatea în Consiliu este punctuală, pe proiecte.

„Nu-i asigurăm lui majoritatea, avem discuţii în partid şi ne uităm la fiecare proiect în parte, la proiectele care sunt bune pentru români. Nu este o majoritate pentru Nicuşor Dan, încercăm să găsim soluţii pentru Bucureşti”, a afirmat Florin Cîțu, potrivit Agerpres.

Nicușor Dan nu este în relații prea bune nici cu USR, primele probleme au apărut în momentul în care a refuzat să-i dea drept de semnătură pe deciziile privind administrarea spitalelor viceprimarului Horia Tomescu, acesta fiind motivul pentru care consilierii USR nu au votat în primă instanță bugetul propus de Dan. Tot USR, prin vocea lui Vlad Voiculescu, l-a acuzat pe Nicușor Dan că organizează „concursuri cu dedicație” pentru diferite funcții în primărie pentru PNL și PMP.

Relațiile sunt în continuarea tensionate, ca dovadă la finele anului trecut USR București îi cerea lui Nicușor Dan „să îşi asume public o strategie de ieşire din criză, un plan de investiţii concret, etapizat cu termene, în care să fie incluse centrale de cvartal în zonele cele mai afectate de la capătul coloanei, centrale care să fie operate în parteneriat şi cu fonduri de la primăriile de sector, să prezinte măsuri prin care persoanele vulnerabile să fie protejate de această criză a termiei, suplimentar faţă de ce oferă legea consumatorului vulnerabil”.

Nicușor Dan, Dacian Cioloș, Dan Barna și Ludovic Orban pe vremea când își dădeau mâinile în campania electorală. Acele timpuri au apus, acum PNL și USR s-au distanțat de Nicușor Dan.

Antena 3 vs Nicușor Dan

Așa cum spune sociologul Ovidiu Voicu, relația proastă cu partidele se reflectă și în mass-media: „Este sabotat de cele două partide mari, PSD și PNL, care au cumpărat cu bani publici televiziunile de știri, care îl sabotează, anulând și puținele lui eforturi de a explica ceva”.

În special Antena 3, controlată de omul de afaceri Dan Voiculescu, condamnat la 10 ani de închisoare pentru corupție, post la care a lucrat fosta primăriță Gabriela Firea și care a susținut-o în campania electorală, este vârf de lance în atacurile la adresa lui Nicușor Dan. Într-o postare pe Facebook, acesta acuză postul de televiziune de „minciună și manipulare” în ce privește informații despre diverși angajați ai primăriei.

„Să nu credeți că Antena 3 minte din obișnuință sau din plictiseală în legătură cu ceea ce se întâmplă la Primăria Capitalei sau cu angajații primăriei. Nu. Minciuna și manipularea au un scop clar: Antena 3 își dorește să mă demoleze mediatic, în speranța că asta o va ajuta pe Firea să ajungă din nou primar. Mai mult, pentru asta atacă angajați din PMB, încercând să-i demoralizeze indirect pe toți oamenii din primărie care încearcă să facă ceva pentru București”.