În acea perioadă, la începutul pandemiei, când vaccinarea era încă o perspectivă îndepărtată, Lombardia, cu o populație de 10 milioane de persoane, jumătate din populația României, înregistrase un vârf de 3.251 de cazuri noi (în 21 martie 2020). România se afla atunci la o medie de circa 300 de cazuri noi pe zi. Vineri, în 1 octombrie 2021, România se află la a patra zi cu peste 10.000 de cazuri noi pe zi.
Lombardia a fost doar una dintre regiunile europene care au cerut și primit ajutor cu sprijinul Mecanismului european de protecție civilă și doar una dintre situațiile în care România a oferit ajutor în cadrul acestui sistem.
Mecanismul e simplu – o țară, indiferent dacă e membră UE sau nu, poate cere ajutor prin intermediul unui Centru de coordonare, care oferă asistență și expertiză. Peste două treimi din intervențiile acestui centru în 2020 au fost asociate pandemiei de Covid-19. Potrivit acestui for, provocările aduse de pandemie au inclus lipsa materialelor sanitare de protecție și a unui număr suficient de medici si asistente.
Îți mai recomandăm Reacții politice după drama de la Constanța. Iohannis: „Statul român a eșuat în misiunea de a proteja cetățenii"Pentru România, provocarea valului IV de Covid este, așa cum avertizează și ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila, lipsa paturilor de terapie intensivă. Aceasta înseamnă însă nu doar lipsa fizică a unor săli sau paturi, care, ideal, pentru a preveni tragediile, ar trebui instalate în clădiri noi și sigure, dar și lipsa de personal. De ce nu cere România ajutor în cadrul Mecanismului European de Protecție Civilă?
Pentru premier, după cum a adăugat joi răspunzând unei întrebări, reacția potrivită la situația gravă pentru care se pregătește România este amenințarea managerilor de spitale cu demiterea: „Ceea ce este nevoie - și aici, fac un apel la toți managerii de spital și şefii de secție să termine cu tergiversările și, de fiecare când este nevoie, să răspundă imediat la nevoile în ceea ce priveşte schimbarea unei secții în secţie ATI. /.../ Dacă nu rezolvă această problemă, pleacă și vin alții”, a spus premierul.
De altfel, după tragedia de vineri de la Constanța, prima solicitare concretă a premierului a fost să ceară demiterea de Primăria Constanța a managerului de la Spitalul de Boli Infecțioase. Cîțu l-a schimbat din funcție și președintele Autorității Naționale de Management al Calității în Sănătate.
După ce a spus că guvernul a dat suficienți bani sănătății în acest an, Florin Cîțu a cerut ca să fie identificați și sancționați „cei care nu au pregătit valul patru" al pandemiei de Covid.
Îți mai recomandăm Noi înregistrări în cazul Colectiv. Sorina Pintea: Mi-au reproșat și Bănicioiu și Arafat că am dat documente la instanță fără să-i anunțRomânia a cerut ajutor european în 2015. Însă doar la șase zile de la tragedia de la Clubul Colectiv, când era prea târziu pentru mulți dintre pacienții arși în incendiu. Ministrul Sănătății de la acea vreme, Nicolae Bănicioiu declarase inițial că România nu are nevoie de ajutor, se descurcă foarte bine și medicii români pot gestiona situația.
Raed Arafat, aflat în aceeași funcție ca și azi, spunea pentru Hotnews că solicitarea ar fi fost „atipică”. „De aceea am spus sa apelam pe bilaterale unde vorbim direct cu colegii din țara respectivă și le spunem orice, ca plătim tot, doar să ne ajute".
Sprijinul prin Mecanismul European este gratuit.
Domeniile pentru care oferă ajutor Protecția civilă europeană:
- operațiuni de căutare și salvare;
- combaterea incendiilor forestiere și urbane;
- desfășurarea de personal medical;
- purificarea apei;
- adăposturi temporare de urgență;
- repatrierea în siguranță;
- cercetare și dezvoltare;
Mecanismul de protecție civilă al UE include un Corpul medical european, un grup de „experți în domeniul medical și al sănătății publice care pot fi rapid mobilizați pentru operațiuni de pregătire și răspuns”.
În 1 octombrie 2021, România a raportat:
- cel mai număr de cazuri noi de Covid din Uniunea Europeană 10.887.
- cel mai mare număr de decese în interval de 24 de ore, 169.