De ce spune PNL un „Nu” hotărât carantinei

După ce în urmă cu doar 10 săptămâni explica populației că o incidență care depășește 6 cazuri la mia de locuitori înseamnă carantină: „toată lumea stă acasă, școlile se închid, se merge în on-line”, președintele Klaus Iohannis spune acum că varianta carantinării nu este o soluție pentru București. Declarația de miercuri vine după o săptămână în care rata incidenței în București s-a apropiat și apoi a depășit 6 la mia de locuitori, iar autoritățile au amânat constat anunțarea vreunei decizii.

De la școla online, la școală „deloc”

În încercarea de „salva" Bucureștiul de carantină, au fost menționate diverse variante menite să ajute la reducerea numărului de cazuri de COVID-19: închiderea mall-urilor în weekend, reducerea programului magazinelor sau trecerea învățământului în mediul online. În schimb, într-o decizie surprinzătoare și care reduce și mai mult timpul alocat școlii, ministrul Sorin Cîmpeanu a anunțat că a unit vacanțele programate pentru începutul lui aprilie, respectiv începutul lunii mai. În doc de două întreruperi de câte o săptămână, vacanța de primăvară va fi de o lună, între 2 aprilie și 4 mai.

Dincolo de problema părinților care nu vor avea cum să își ia concediu o lună, pentru premierul Florin Cîțu carantinarea Bucureștiului nu este o opțiune din motive economice. „Vrem să evităm carantina, pentru a nu afecta și mai mult activitățile economice”, a spus acesta, continuând să pledeze mai degrabă pentru respectarea regulilor existente, decât pentru noi măsuri, mai ales pentru măsuri categorice, ce par să încurce indiferent de direcția spre care s-ar orienta autoritățile.

În paralel cu lipsa unor decizii, liderii PNL se plasează constant împotriva carantinei, nu doar la București, ci și în alte locuri din țară. Primarul Emil Boc exclude, la rândul lui, carantina pentru Cluj-Napoca, chiar dacă localitatea a depășit și ea incidența de 6 la mie, iar conflictul de la Timișoara este deja de notorietate, carantinarea cu care e de acord primarul USR-PLUS Dominic Fritz, e criticată vehement de președintele Consiliului Județean, Alin Nica (PNL).

La București, ministrul Sănătății Vlad Voiculescu (USR-PLUS) nu excludea carantina într-o declarație de duminică (21 martie), pentru a-și nuanța și adapta declarațiile în cursul zilei de marți (23 martie), când nu mai vorbea de carantină, ci de viitoare măsuri, pe care însă autoritățile nu reușiseră să le ia până joi (25 martie)după-amiază.

În opinia politologului Andrei Țăranu, opoziția PNL la varianta carantinării e motivată de o încercare de a „nu supăra”. O încercare fără o justificare puternică în condițiile în care următorii ani nu sunt, în România, ani electorali.

„Cea mai mare parte din clientela politică este în domeniile lucrative, domeniile care ar fi puternic afectate de o carantină atât în București, cât și în restul țării. În special în domeniul HoReCa, în domeniul construcțiilor, adică zonele care o dată cu carantina, se blochează. În momentul acesta, în domeniul construcțiilor există deja o mare problemă pentru că au fost carantinate zonele limitrofe Bucureștiului și cei care lucrau la negru sau în zona gri nu mai pot ieși din zonele lor pentru a intra în București, reducându-se astfel numărul muncitorilor. Or, această clinetelă nu poate să trăiască în condițiile unei carantine, iar la rândul lui, PNL-ul are nevoie de această clientelă pentru a-și structura pe orizontală afacerile și diverse contacte, fie astăzi, fie mai târziu, în teritoriu și în București”, spune Andrei Țăranu.

Acesta precizează că problemele merg și mai departe, către conflictele acutizate din Coaliție, transformate într-un „război rece între USR-PLUS și PNL” care împiedică o cooperare reală și eficientă la nivel de Guvern.

Refuzul carantinării urmează să se concretizeze joi, când e așteptată o hotărâre a Comitetului Național pentru Situații de Urgență (CNSU) cu privire la noi restricții.