500 de magistrați susțin dezvăluirile din Justiție. Laura Codruța Kovesi, pe listă: „Sancțiunile disciplinare sunt represalii”

Lista magistraților care susțin dezvăluirile din Justiție a ajuns la peste 500 de nume din instanțe și parchete din toată țara.

Peste 500 de judecători și procurori români semnează un mesaj de solidaritate cu colegii care au semnalat nereguli grave în documentarul Recorder cu privire la prescrierea dosarelor penale. Numele procurorului-șef european, Laura Codruța Kovesi, apare primul pe noua listă, care a fost publicată vineri la prânz.

Actualizare 19:00 - Oamenii au ieșit și vineri seară în stradă în sprijinul magistraților supuși presiunilor și al unei justiții independente. Câteva sute de manifestanți s-au adunat, în a treia zi de proteste, în Piața Victoriei.

Alături de Laura Codruța Kovesi, procuror-șef european și fostă șefă a Direcției Naționale Anticorupție, se regăsesc zeci de actuali sau foști judecători de la Curtea de Apel București sau de la Înalta Curte de Casație și Justiție, zeci de procurori DNA și DIICOT precum și alte zeci de magistrați din Brașov, Iași, Arad, Baia Mare, Sibiu, Oradea, Satu Mare și alte localități.

Contactată de Europa Liberă, Laura Codruța Kovesi spune că, în calitate de procuror-șef european, este îngrijorată de recentele dezvăluiri care afectează independența și reputația magistraturii din România.

„Aplicarea de sancțiuni disciplinare judecătorilor și procurorilor care iau poziție împotriva abuzurilor din interiorul propriului corp profesional nu poate fi interpretată decât ca o măsură de represalii, având ca scop reducerea la tăcere a unei critici legitime și profund necesare”, afirmă Kovesi.

„Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat în mod clar că magistrații se bucură de libertatea de exprimare atunci când semnalează disfuncționalități instituționale grave sau abuzuri care afectează funcționarea sistemului de justiție”, mai spune Laura Codruța Kovesi.

Kovesi se numără printre magistrații români ale căror cazuri au ajuns la CEDO, instituție care a decis că „sancționarea sau revocarea unui magistrat pentru opinii exprimate în interes public constituie o încălcare a Convenției Europene a Drepturilor Omului”.

Laura Codruța Kovesi mai spune că în locul unor măsuri represive, autoritățile ar trebui să ia în considerare fondul criticilor, să stabilească faptele și să ia măsuri de corecție.

„Aceasta este singura cale de a proteja credibilitatea instituțiilor în ochii cetățenilor unui stat democratic”, afirmă Kovesi.

Îți mai recomandăm Faptele prescrise și procesele lungi nu au cum să crească încrederea în Justiție, spune premierul Bolojan. Grup de lucru la Guvern

O primă listă a magistraților care s-au solidarizat cu judecătorii Raluca Moroșanu și Laurențiu Beșu a apărut joi seară, când aproape 180 de judecători și procurori încă în activitate sau pensionați și-au exprimat susținerea celor doi.

„Ne exprimăm public solidaritatea cu magistrații care au avut curajul de a denunța problemele și presiunile din sistemul de justiție. Adevărul și integritatea nu trebuie sancționate, ci protejate. Tăcerea nu este o opțiune atunci când valorile profesiei sunt puse în pericol.
Disfuncționalități profunde și sistemice persistă, iar asumarea lor este esențială. Justiția are nevoie nu doar de curaj, ci și de o reformă reală, onestă, pentru a putea rămâne liberă, dreaptă și credibilă – în slujba cetățeanului”, arată mesajul magistraților.

Îți mai recomandăm „M-a sunat Lia, mă duc să vorbesc!”. Ce spun magistrații și miniștrii despre independența și eficiența Justiției din România

Valul de solidaritate a magistraților a fost declanșat de documentarul Recorder publicat în seara de 9 decembrie 2025, care prezintă fenomenul prescrierilor, anularea probelor pe motive formale și concentrarea puterii în mâna unor magistrați apropiați de zona politică.

Printre cei care au vorbit în investigație se află procurorul militar Liviu Lascu, fostul șef DNA Crin Bologa, un procuror DNA și o judecătoare de la o curte de apel (ambii sub protecția anonimatului), precum și judecătorul Laurențiu Beșu de la Tribunalul București.

Imediat după apariția materialului, conducerea Curții de Apel București (CAB) a emis un comunicat în care a catalogat afirmațiile magistraților drept „denigratoare și fără acoperire” și a cerut intervenția Inspecției Judiciare, CSM, CSAT și CNSAS.

Ulterior, la o conferință de presă organizată de conducerea CAB, judecătoarea Raluca Moroșanu a intervenit neanunțat și a spus că dezvăluirile făcute de judecătorul Laurențiu Beșu spun adevărul despre situația din Justiție.

Îți mai recomandăm O judecătoare a intervenit la conferința de presă a Curții de Apel București: Tot ce a spus colegul meu în documentarul Recorder e adevărat

Vineri, Secția pentru judecători a CSM a sesizat oficial Inspecția Judiciară pentru verificări, după ce, cu o zi înainte, criticase documentarul Recorder.

Îți mai recomandăm Crește revolta magistraților împotriva presiunilor din sistem. Nicușor Dan îi invită la Cotroceni pe toți magistrații nemulțumiți

La scurt timp de la apariția primei scrisori de susținere, președintele Nicușor Dan a scris joi pe rețelele sociale că „atunci când 200 de magistrați spun că este o problemă de integritate în sistemul de justiție, lucrurile sunt foarte serioase”.

El i-a invitat pe toți magistrații care vor să reclame probleme în sistemul de justiție la o discuție fără limită de timp luni, 22 decembrie, începând cu ora 10:00.

„Aștept înscrieri la adresa procetatean@presidency.ro. (...) Până joi, 18 decembrie, ora 24:00, vă invit să îmi trimiteți materiale, asumate nominal sau neasumate nominal, la adresa colegis@presidency.ro”, a scris Nicușor Dan.

„În zilele de vineri, sâmbătă și duminică vom avea timp să citim toate materialele pe care ni le trimiteți”, a precizat președintele.

El a explicat că agenda prezidențială din săptămâna 15–19 decembrie nu îi permite să se întâlnească mai devreme cu magistrații.

Îți mai recomandăm Proteste la București și Cluj după documentarul Recorder și replica conducerii Curții de Apel București împotriva dezvăluirilor din sistem


Principalele idei din documentarul Recorder

  • Documentarul publicat de Recorder chiar de Ziua Internațională Anticorupție prezintă metodele prin care instituțiile din domeniu, și chiar Justiția însăși, ar fi controlate în interes propriu și al politicului de „o grupare” din conducerea sistemului.
  • Jurnaliștii Recorder menționează mai multe cazuri de corupție care s-au încheiat fără găsirea vinovaților, ca urmare a unor decizii ale Curții Constituționale și ale Înaltei Curți de Casație și Justiție în privința prescripției.
  • Iar aceasta nu ar fi fost singura metodă pentru ca dosare de corupție – aproximativ 10.000 în ultimii ani, conform unui raport al Departamentului de Stat al SUA – să fie prescrise.
  • Astfel, în cazul judecătorilor, o metodă de tergiversare pentru ca infracțiunile să ajungă la prescriere este schimbarea componenței unui complet de judecată. Uneori chiar înainte de a pronunța sentința.
  • În unele cazuri, magistrații ar fi fost mutați fără o explicație, de la o judecătorie la alta, în timpul proceselor. Efectul: dosarul a fost rejudecat de la zero.
  • Această metodă ar fi aplicată atunci când judecătorul nu a vrut să accepte sentința care ar fi fost dictată de superiori în dosarul pe care îl judeca, spun cei din sistem care au vorbit cu ziariștii de la Recorder.
  • Conform documentarului, magistrații spun un singur nume atunci când vine vorba de cei din conducerea grupării care controlează Justiția: Lia Savonea, șefa Curții Supreme. Aceasta neagă acuzațiile și spune, la rândul său, că e vorba despre o „campanie de delegitimizare a unor lideri ai justiției”.
  • La nivelul procurorilor de la Direcția Națională Anticorupție, în cazurile prezentate de Recorder, controlul ar fi fost realizat printr-o implicare directă a șefului DNA, Marius Voineag, și o „chestionare” repetată asupra activității din anumite dosare.
  • Totodată, documentarul menționează controlul asupra magistraților prin Inspecția Judiciară, care este văzută de vorbitori ca „un factor de constrângere”.
  • În documentarul Recorder, cei intervievați au ridicat și problema corupției din rândul magistraților. Astfel, datele citate arată că, în urma modificărilor legislative, a fost trimis în judecată un singur magistrat în ultimii șase ani.

Procurorii brașoveni le cer tututor magistraților din țară să vină în sprijinul colegilor care au dezvăluit tarele sistemului

Peste 40 de procurori ai Parchetului Curții de Apel Brașov și de la unitățile subordonate au transmis vineri presei că susțin poziția Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii în favoarea celor relatate de documentarul Recorder intitulat „Justiție capturată” și și-au exprimat solidaritatea cu colegii care au criticat funcționarea sistemului judiciar.

Scrisoarea, remisă presei, este destinată președintelui României, CSM și Parchetului General, forul superior căruia i se subordonează toate parchetele din țară.

„Considerăm că demersul jurnalistic nu reprezintă o campanie de denigrare a întregului corp al magistraţilor şi apreciem ca fiind necesară clarificarea de urgență, în mod punctual, prin date concrete şi documente, a tuturor aspectelor semnalate, având convingerea că aplicarea legii ar trebui să se facă, la toate gradele de jurisdicţie, de către magistraţi independenţi, pentru care directive sunt conștiința, înalta moralitate şi libertatea”, spune procurorii celei mai înalte instanțe penale din Brașov.

Ei cer:

- să se analizeze cu celeritate cazurile prezentate în documentar, să se ofere un răspuns pertinent opiniei publice şi, în raport de cele constatate, să se sesizeze autorităţile competente pentru luarea măsurilor corespunzătoare;

- să se analizeze dacă prevederile normative actuale privind promovarea la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, numirile în funcţii de conducere la instanţe şi parchete, desemnarea procurorilor care investighează infracţiunile de corupţie săvârşite de magistraţi, delegările, detaşările, mutările între secţiile instanţelor, repartizarea aleatorie a dosarelor şi schimbările în componenţa completurilor de judecată reprezintă vulnerabilităţi ale sistemului de justiţie;

- să se analizeze oportunitatea restabilirii competenţei Direcţiei Naţionale Anticorupţie în cazul investigării infracţiunilor de corupţie săvârşite de magistraţi sau eficientizării actualei structuri (dotare cu personal, logistică etc.);

- să se aibă în vedere luarea unor măsuri sustenabile pentru protejarea avertizorilor de integritate din justiţie;

- să se analizeze dacă modalitatea de organizare şi funcţionare a actualei Inspecţii Judiciare poate reprezenta un factor de presiune şi intimidare la adresa magistraţilor care semnalează neregulile cu care se confruntă sistemul de justiţie în prezent.

„Dacă, în urma celor constatate, se impun de urgenţă modificări legislative care să garanteze in facto independenţa şi imparţialitatea magistraţilor, să se solicite factorilor de decizie luarea măsurilor adecvate pentru remedierea eventualelor nereguli identificate”, cer procurorii brașoveni.

„Fără a putea ignora nici măcar o voce izolată venită din rândul colegilor, apreciem că este de datoria noastră să cerem verificări de esență, imparțiale, iar nu direcționate împotriva celor care au considerat că este momentul să tragă unele semnale de alarmă”, spun aceștia.

Ei le cer tuturor colegilor din țară „pentru care justiția se face doar prin respectarea legii şi a tuturor principiilor care guvernează atât urmărirea penală cât şi judecata”, să se alăture demersului lor și să-și asume „o poziție neechivocă, având ca unic scop acela de a menține vie speranţa într-o justiție reală, astfel cum îşi dorește orice cetățean onest”.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.