În primele două luni din anul 2025, deficitul bugetar al României a fost de 30 de miliarde de lei, adică 1,58% din Produsul Intern Brut (PIB), conform Profit.ro.
Nivelul ridicat al deficitului bugetar pentru luna ianuarie a fost explicat de guvern și prin plata unor cheltuieli amânate la finalul lui 2024, o situație care ar fi putut să apară și în luna februarie, mai scrie publicația economică.
De cealaltă parte, adoptarea bugetului abia în februarie a făcut ca unele cheltuieli în luna ianuarie să fi fost plafonate la media anului 2024, ceea ce înseamnă o limitare a cheltuielilor.
În același timp, ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, a declarat la Digi24 că execuția bugetară pe primele două luni ale lui 2025 și sumele raportate arată o creștere față de februarie 2024.
„Practic, sumele raportate în februarie pentru activitatea economică din luna ianuarie arată o îmbunătățire fără echivoc, o creștere de chiar 23% față de februarie 2024. La marii contribuabili, de exemplu, care reprezintă cele peste 1.400 de companii, peste 51% din contribuția economiei la încasările totale ale statului, acolo avem clar o îmbunătățire de 23% față de anul precedent februarie”, a explicat Tanczos Barna.
„Dacă ne uităm însă la luna ianuarie, acolo creșterea a fost un pic mai lentă pe anumite categorii de impozite, chiar o reducere față de ianuarie 2024”, a continuat el.
„Așteptăm taxele pentru martie. (...) Dacă acest trend merge mai departe, putem să spunem că putem realiza veniturile pe care le-am preconizat”, a mai spus Tanczos Barna.
Profit.ro scrie, de asemenea, că ANAF a colectat eficient taxe și impozite în luna februarie. În total, în primele două luni din acest an, ANAF a colectat la bugetul de stat 72,54 miliarde de lei.
Aceste cifre sunt relevante doarece bugetul pentru 2025 ia în calcul o creștere a încasărilor la bugetul de stat de 16%.
Datoria statului a crescut cu 180 de miliarde de lei anul trecut și a ajuns la final de decembrie 2024 la 964,3 miliarde de lei, respectiv 54,6% din PIB.
Profit.ro mai scrie că, în ultimii cinci ani, guvernele care au condus România au crescut datoria publică cu 591,4 miliarde de lei.
Principala cauză a creșterii accelerate a datoriei publice este deficitul bugetar. Acesta rezultă din creșterea cheltuielilor publice, încrederea scăzută a investitorilor, dependenta de finanțare externă și folosirea fondurilor împrumutate pentru cheltuieli curente cu salarii și pensii, și nu pentru investiții, care ar stimula creșterea economică pe termen lung.
În 2024, Guvernul a împrumutat un miliard de euro săptămânal
Preşedintele interimar Ilie Bolojan a afirmat că, în 2024, România s-a împrumutat cu un miliard de euro săptămânal.
El a atras atenția că deficitul bugetar de anul trecut, de peste 8,6%, s-a înregistrat într-o perioadă de creștere economică și a avertizat că orice guvern va veni va trebui să ia decizii nepopulare pentru reducerea deficitului.
Bolojan a spus că există trei soluţii: fie reducerea cheltuielilor de funcţionare, fie creşterea taxelor şi impozitelor în aşa fel încât care să compenseze deficitele, fie o combinaţie între cele două.
„Dacă nu vom face aceste restructurări, e doar o problemă de timp până vom ajunge la majorarea taxei şi impozitării. Nu scăpăm de această chestiune. Asta trebuie să le spunem oamenilor”, a declarat Ilie Bolojan, într-un interviu acordat luni pentru Antena 3 CNN.
Îți mai recomandăm Furie, neliniște, depresie. Ce s-a întâmplat cu societatea și economia României în cele trei luni de tensiuni politiceEuropa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.