Tensiunea politică a produs efecte atât în plan intern, cât și extern pentru România.
În țară, investitorii și populația acționează prudent: primii au pus în așteptare investițiile, în timp ce angajații au cheltuit în ianuarie mai puțin decât în lunile precedente. Cifrele pe februarie și martie nu sunt încă disponibile.
În plus, marile agenții de rating au evaluat negativ perspectiva României de a-și echilibra finanțele, ceea ce înseamnă o creștere a dobânzilor la care se împrumută guvernul român de pe piețele internaționale.
Toată lumea așteaptă să vadă cine va ajunge președintele României în luna mai, pentru că, în funcție de asta, se va ști dacă țara va rămâne prooccidentală sau va vira către est.
Finanțarea României cu zeci de miliarde de euro de către Uniunea Europeană depinde de respectarea regulilor democratice și de disciplina financiară. România este dependentă de acești bani.
Fondurile trebuie atrase de Guvern, iar după alegerile prezidențiale nu este exclusă schimbarea Executivului.
Tot în plan intern, incertitudinea legată de viitorul politic al României a dus la anxietăți sociale și psihologice.
Pe de o parte, votanții suveraniștilor sunt supărați sau chiar furioși deoarece preferatul lor, Călin Georgescu, nu poate ajunge președinte.
Pentru mulți dintre ei, eliminarea lui Georgescu din cursa prezidențială echivalează cu anularea speranței de curățare a clasei politice de corupție, nepotisme, marginalizare și sărăcie.
Pe de altă parte, votanții pro-UE se tem în continuare că România nu va mai fi o țară democratică în care Justiția liberă, afacerile private bazate pe investiții românești sau străine, pluralismul politic, libertatea de exprimare, presa liberă vor fi garantate.
Toate aceste anxietăți au crescut nivelul de stres și de preocupare pentru viitor în rândul oamenilor, observă psihiatrul Eduard Moțoescu, într-o declarație pentru Europa Liberă.
În plan extern, România are un dialog limitat cu aliații, câtă vreme președintele interimar Ilie Bolojan este în funcție temporar.
Șeful statului participă în cele trei luni de interimar la toate reuniunile Consiliului European, la cele inițiate de Franța și Marea Britanie, însă cam atât.
În această perioadă, toate cele 32 de state din Alianța Nord Atlantică (NATO) pregătesc dosarele pentru summitul din iunie, la care aliații sunt reprezentați de președinți/premieri.
România nu știe încă cine o va reprezenta la summitul NATO din Olanda pentru că regula este că țara este reprezentată de președintele țării.
Economia, ținută pe linia de plutire
Economia României – și așa afectată de un deficit de 8,65% din produsul intern brut (PIB) și de creșterea datoriei publice până la aproape 55% din PIB în 2024 – și-a încetinit avansul la începutul lui 2025, estimează mai mulți economiști.
Economistul șef al Băncii Comerciale Române (BCR), Ciprian Dascălu, dă ca exemplu de îngrijorare datele privind vânzările cu amănuntul din acest început de an, care arată că „sentimentul consumatorilor s-a deteriorat foarte mult”.
Economistul șef al BCR argumentează: „excluzând combustibilul, în ianuarie, date care includ o lună întreagă după tensiunile politice, am văzut o încetinire la 5,8% de la 15,7%, după un an 2024 foarte puternic.”
Ciprian Dascălu remarcă și efectul asupra industriei prelucrătoare, care depinde de consumul populației, dar și de cererea de pe piețele externe, precum cea germană.
În ceea ce privește investițiile, cele care aduc bani în economie, economistul șef al BCR spune că „în general, există un sentiment de expectativă”.
Directorul executiv al Confederației patronale Concordia, Radu Burnete, spune într-un interviu pentru Europa Liberă că un efect al incertitudinii din mediul politic si de guvernare este creșterea costului de finanțare a României.
Asta pune presiune pe ratele de dobândă la lei și crește reticența investitorilor față de România – în special în ceea ce privește investițiile de portofoliu.
După anularea alegerilor prezidențiale din decembrie, înainte de votarea bugetului pe 2025, România s-a trezit că este obligată să se împrumute la o dobândă record, de 8%.
Ministrul Finanțelor, Tánczos Barna, a declarat recent, la one2one, că după votarea bugetului – care prevede scăderea deficitului bugetar în 2025 – dobânzile au coborât.
„8% a fost o singură dată, ne-am apropiat de vârf în ianuarie. Suntem pe un trend descrescător semnificativ”, spunea ministrul Finanțelor în interviul acordat Europei Libere la începutul lunii.
În prezent, România se împrumută la o dobândă de 7,4%, spune la Europa Liberă, economistul șef al Băncii Comerciale Române (BCR), Ciprian Dascălu.
Lipsa de încredere în capacitatea financiară a României se vede și în investitiile de capital.
Reprezentantul Concordia, Radu Burnete, observă că nerezidenții nu s-au înghesuit să cumpere titluri de stat românești, acte de împrumutare a Ministerului de Finanțe.
„Se observă un avans foarte mic al acestor dețineri in 2024 (400 de milioane de lei), cu o tendință de scădere în ultimele luni din an, fapt care arată reticență și lipsa de încredere privind perspectivele economice”, explică reprezentantul celor 2.500 de companii private din România pe care le reprezintă.
În plus, Guvernul nu reușește să atragă de un an și jumătate niciun euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) al Uniunii Europene.
Planul prevede alocarea către România a peste 28 de miliarde de euro. Aproximativ jumătate din această sumă sunt granturi nerambursabile. Pentru acești bani, însă, România ar trebui să pună în practică până în 2026 peste 500 de reforme și investiții, însă multe dintre ele sunt întârziate.
România a accesat aproximativ 10 miliarde până acum din PNRR și s-a blocat după primirea primelor două tranșe de bani.
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene negociază de peste o lună cu Comisia Europeană refacerea PNRR pentru România.
De atragerea banilor europeni depinde inclusiv încrederea investitorilor în România. Iar fără fondurile europene, pur și simplu nu s-ar putea închide bugetul pe 2025, spune Radu Burnete.
El adaugă că investitorii sunt îngrijorați nu doar de incertitudinea politică din România, ci și de situația fiscal-bugetară din ultimii doi ani.
„Pentru a se diminua efectele negative este necesară o predictibilitate mai ridicată, inclusiv în ceea ce privește cadrul fiscal, și o mult mai bună disciplină bugetară, creșterea performanței colectării. Lipsa acestor elemente va duce, cu siguranță, la o încetinire a investițiilor, iar ultimii doi ani nu au arătat bine din această privință.”
Ministrul Finanțelor scria pe 14 martie că discută cu Guvernul Uniunii, iar dialogul pe tema disciplinării cheltuielilor publice „nu vizează prezentarea unui document în luna aprilie care să conțină creșteri sau modificări de taxe și impozite.”
„Ne-am angajat să restabilim echilibrul bugetar într-un ritm sustenabil, fără măsuri drastice, păstrând în același timp un nivel ridicat al investițiilor”, a adăugat ministrul Finanțelor.
Ministrul Finanțelor a anunțat, în schimb, că până la 31 martie va stabili regulile de plată a taxei pe stâlp de către firme. Taxa va aduce până la un miliard de lei la buget, estimează el.
Tánczos Barna a mai anunțat că până la finalul lunii premierul Marcel Ciolacu va finaliza evaluarea miniștrilor responsabili de atragerea banilor europeni din PNRR.
Președintele interimar al României, Ilie Bolojan, a declarat la o conferință de presă de pe 14 martie că recesiunea economică „pe care o vedem că apare” trebuie combătută, iar pentru asta România are nevoie de stabilitate.
„Trebuie să ne reducem cheltuielile, să ne creștem veniturile și să ducem bani în investiții pentru a crea condiții mai bune pentru români”, spunea președintele.
El adăuga că România trebuie să ia măsuri rapide pentru a rezolva problemele din economie, altfel „când va apărea o problemă de tipul unei recesiuni economice – pe care o vedem că apare”, ar putea fi pusă în situația de lua măsuri mult mai dure.
În aceeași zi în care șeful statului a dat avertismentul de mai sus, pe 14 martie, Agenția de rating Moody’s a revizuit perspectiva ratingului României de la stabilă la negativ, potrivit Economenia.
Moody’s invoca atunci că mediul politic intern „din ce în ce mai turbulent în urma alegerilor parlamentare și a alegerilor prezidențiale anulate de la sfârșitul anului 2024” ar putea „să facă mai dificilă din punct de vedere politic continuarea de către guvern” a reformelor fiscale asumate prin programul de reducere a deficitului.
Măsuri similare au luat în ultimele luni și celelalte mari agenții de rating din lume: Fitch și Standard&Poor’s.
Experții în domeniu, de le economiști români până la cei ai Comisiei Europene, nu cred că, în 2025, economia României va crește cu mai mult de 2,5% din PIB.
Iar asta este prognoza optimistă, după ce în 2024, creșterea a fost de 1% din PIB.
Democrația din România, în scădere
La sfârșitul lunii februarie, democrația din România a coborât în topul realizat anual de Economist Intelligence Unit, divizia de cercetare a Grupului Economist Group.
Astfel, democrația din România a fost descrisă în 2024 ca un „regim hibrid”. În 2023, democrația țării era calificată ca fiind „deficitară”.
Principalul motiv invocat pentru retrogradare a fost anularea alegerilor prezidențiale din 2024.
„Cetățenii români au reacționat cu un amestec de furie și ușurare la decizia Curții Constituționale de a anula rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie și de a anula turul al doilea, programat pentru 8 decembrie. Într-o decizie slab argumentată, fără probe solide care să-i susțină concluziile, Curtea a susținut că un amestec străin pe rețelele sociale a influențat rezultatul alegerilor”, se arată în raportul autorilor studiului.
Economist Intelligence Unit a remarcat și că, după anularea alegerilor prezidențiale, „au apărut dovezi că Partidul Național Liberal (PNL), unul dintre partidele de guvernare, a finanțat campania pe rețelele sociale în favoarea lui Călin Georgescu, într-o mișcare tactică ce s-a întors împotriva sa.
Acest scandal nu va face decât să erodeze și mai mult încrederea extrem de scăzută a cetățenilor români în guvern și partidele politice”, se mai arăta în studiu.
Incertitudinea politică va continua cel puțin până în iunie
În ultimele trei luni și jumătate, România a înregistrat două premiere politice: a anulat alegerile prezidențiale, iar șeful statului a demisionat.
Indiferent cine va conduce România din luna mai, situația nu se va stabiliza brusc.
De ce?
Pentru că un președinte votat de milioane de români ar trebui să aibă susținerea Guvernului.
Ori, actualul executiv a fost ales în decembrie, iar actualul premier a fost nominalizat de fostul președinte, Klaus Ionannis.
Președintele Uniunii Democrate a Maghiarilor (UDMR), Kelemen Hunor, a declarat pe 17 martie, într-un interviu pentru Digi24, că actuala coaliție de guvernare, nu poate merge mai departe dacă Crin Antonescu – candidatul Coaliției – nu va câștiga scrutinul.
„Dacă această majoritate, cu 3.000 de primari, cu majoritate parlamentară, la cinci luni după alegerile parlamentare nu are capacitatea de a câștiga alegerile prezidențiale înseamnă că nu are suport în societate. Și, din punct de vedere moral, va fi o presiune uriașă. Și noul președinte va avea nevoie de majoritate parlamentară”, a argumentat liderul UDMR.
Prim-vicepreședintele PNL, Ciprian Ciucu, un apropiat al președintelui interimar Ilie Bolojan, crede că, dacă Antonescu va câștiga alegerile Marcel Ciolacu, liderul PSD, va rămâne premier.
Votul pentru alegerile prezidențiale din mai, influențat de frică și incertitudini
Profesorul universitar Marian Preda, rectorul Universității din București și sociolog de meserie, spune pentru Europa Liberă că ultimele luni de schimbări și incertitudini au înmulțit clivajele existente în societate de mai mulți ani.
Cele de acum vin după pandemia de Covid, când societatea s-a împărțit în bună măsură între antivacciniști și provacciniști.
Apoi, a urmat clivajul Rusia versus Ucraina, iar acum Administrația Trump și Elon Musk versus Europa, mai explică profesorul universitar.
Rectorul Universității din București mai spune că votul are două componente, una rațională și una emoțională.
El atrage atenția că votul negativ este constant în România.
În același timp, adaugă sociologul Marian Preda, mulți simt nevoia unui „tătic” care să aibă grijă de ei.
„Încă mai sunt destui care vor soluții din acestea de tip panaceu universal, un fel de dictator, adică un tătic care ne rezolvă problemele. Și eu sunt submisiv și obedient și fac orice zice pentru că am încredere că rezolvă problemele”, explică profesorul.
El susține că cei care simt astfel nu sunt majoritari, dar sunt „destui”.
„Rezultă din sondaje că oamenii vor un șef de stat, un conducător care să fie mai ferm, mai autoritar, care să dea încredere și de aici, mecanismele acestea prin care soluțiile antisistem pentru mulți, par variantele bune. În extrema cealaltă, schimbarea aceasta majoră îi sperie pe alții. Ei înțeleg, cu o componentă rațională, dar care se transformă în componentă emoțională, când simți că schimbările sunt prea mari, zic: «Stai un pic! Unde ne ducem? Eram în Europa și ne vin bani de acolo!”.
El adaugă: „Aici sunt certitudini: zeci de miliarde care au venit, autostrăzi care se fac cu bani europeni, drumuri și modernizări în localități s-au făcut cu bani europeni, investiții publice, proiecte într-o mulțime de instituții care s-au făcut prin cofinanțare sau cu finanțare europeană, subvențiile din agricultură și toate celelalte despre care mulți știu. Și atunci rațional este să te îngrijorezi”, adaugă sociologul Marian Preda.
Sănătatea mintală, afectată de incertitudini
Psihiatrul Eduard Moțoescu, medic la Spitalul clinic de psihiatrie „Dr. Alexandru Obregia” spune pentru Europa Liberă că a observat o creștere a cazurilor de depresii și anxietăți în ultima perioadă.
„Primăvara și toamna sunt două anotimpuri în care apar aceste vulnerabilități afective și odată cu ele și cele anxioase. Este într-adevăr o creștere a frecvenței cazurilor. Asta pot să o văd mai mult și la partea de ambulator, pentru că eu lucrez și într-un ambulator”, spune psihiatrul.
El completează: „Sunt oameni care spun spontan că lucrurile acestea îi apasă și odată cu ele vine și această incertitudine financiară. E un climat nebulos care lasă loc de anxietăți, mai ales la pacienții care au această vulnerabilitate. E o temă de discuție destul de frecventă acest context politic și naște într-adevăr anxietăți.”
Psihiatrul Eduard Moțoescu asigură însă că sistemul medical psihiatric românesc este generos cu cei care au nevoie de ajutor de specialitate.
„Sistemul nostru sanitar este un sistem destul de hulit, dar din punct de vedere al psihiatrilor este destul de bine pus la punct […] Oamenii au acces la medicație gratuită, suportată de către Casa de Asigurări de Sănătate. Mai nou, este acces și la psihoterapie. Nu e niciun fel de semn că lucrurile nu ar funcționa la nivelul sistemului care, din punctul meu de vedere, este destul de protectiv”, mai explică medicul.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
