Premierul Marcel Ciolacu nu pare îngrijorat nici de creșterea deficitului bugetar, deși a fost avertizat de Comisia Europeană că acesta va ajunge la cel puțin 7% din PIB (Produsul Intern Brut), nici de uriașa datorie publică.
Argumentează că totul se datorează investițiilor pe care guvernul său le face.
„Vom asigura în continuare, ca şi prioritate, toate investiţiile în infrastructura mare. Vom negocia pe urmă la Bruxelles. Toate ţările mari, Spania, Italia, Germania, Portugalia, toate au dezvoltat infrastructura având deficite mai mari pe o perioadă limitată de timp. Acest lucru l-am discutat şi l-am negociat şi cu preşedinta Comisiei Europene”, a spus joi premierul Marcel Ciolacu în timpul vizitei la magistrala de metrou M6.
Doar că, potrivit bugetului pe 2024, investițiile sunt de circa 7% din PIB, adică 17,8% din buget, ceea ce reprezintă, e adevărat, o creștere comparativ cu aceeași perioadă a anul trecut.
Pe de altă parte, execuția bugetară pe primele șapte luni ale acestui an arată că veniturile totale au însumat 331,56 mld. lei, mai mici decât cheltuielile, care au fost de 402,60 mld. lei.
Cheltuielile au crescut în termeni nominali cu 23,2% comparativ cu anul trecut.
Derapajul vine în condiţiile în care guvernul Marcel Ciolacu şi-a bugetat pe întreg anul 2024 o creştere a veniturilor cu 13,4%, o creştere a cheltuielilor cu 10% și a prognozat o creștere economică de 3,4%.
Analistul economic Aurelian Dochia spune pentru Europa Liberă că una dintre marile probleme este scăderea economică.
Deficitul a fost scăpat de sub control și asta, după părerea mea, se datorează anului electoral.Aurelian Dochia, analist economic
„Dezechilibrul la care s-a ajuns, și care va crește, este dat pe de o parte de veniturile care vor fi mai mici, pentru că avem o creștere economică care nu va ajunge în niciun caz la 3,4%, la cât a fost construit bugetul – acum e 1% – și de creșterea cheltuielilor, pe de altă parte”, ne spune Aurelian Dochia.
Dublarea cheltuielilor față de cele prognozate provine din creșterea salariilor și a pensiilor. O recunoaște chiar ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, care argumentează astfel deficitul de peste 4% și atrage atenția că presiunea va spori odată cu intrarea în plată a pensiilor recalculate.
„Au intrat în vigoare măsurile care privesc creșterile salariale etapa a doua. Influența lor este de un miliard de lei lunar. De la 1 septembrie, intră în vigoare recalcularea pensiilor, care adaugă o influență de două miliarde de lei lunar. Din această perspectivă, trebuie să fim foarte atenți și prudenți cu veniturile încasate pentru că avem cheltuieli semnificative”, a declarat ministrul.
Pe de altă parte, impactul bugetar al pensiilor recalculate este mai mare decât cel anunțat inițial – 10 miliarde de lei. Ministrul Boloș a spus că a virat către Casa Națională de Pensii suma de 12,5 mld. lei pentru plata pensiilor.
Evoluția veniturilor
- Încasările din impozitul pe salarii şi venit au fost de 29,10 mld. lei, în creştere cu 22% faţă de anul trecut.
- Contribuţiile de asigurări au ajuns la 109,28 mld. lei, în creştere cu 20,7% faţă de primele 7 luni ale anului trecut.
- Veniturile din impozitul pe profit a fost de 23,57 mld. lei, reprezentând o majorare cu 22% faţă de anul trecut.
- Încasările nete din TVA au fost de 69,19 mld. lei, în creştere cu 14,8%.
- Veniturile din accize au fost de 23,56 mld. lei, în creştere cu 13,9%.
( Sursa Ministerul Finanțelor)
Evoluția cheltuielilor
- Cheltuielile de personal au fost de 92,4 mld. de lei, în creştere cu 23,9% faţă de perioada similară a anului trecut.
- Cheltuielile cu bunuri şi servicii au crescut cu 25,7% până la 53,3 mld.
- Cheltuielile cu asistenţa socială au fost de 128,67 mld. lei, în creştere cu 13,9% faţă de anul trecut.
- Cheltuielile pentru investiţii au înregistrat o creştere cu 46,4% comparativ cu anul 2023, ajungând la 56,99 mld. lei.
Consiliul Fiscal, ca și Comisia Europeană, avertizează că, în lipsa unor măsuri de consolidare fiscal-bugetară, deficitul va depăși probabil 7% din PIB, existând riscul să se îndrepte către 8%.
„Această evoluție a deficitului ar fi generată de faptul că noua lege a pensiilor și creșterile salariale acordate în sectorul public vor genera costuri suplimentare în a doua jumătate a lui 2024”, spune Consiliul Fiscal în raportul publicat în luna august.
Analistul economic Aurelian Dochia spune pentru Europa Liberă că guvernul nu va lua măsurile pe care ar trebui să le ia din cauza alegerilor.
„Guvernul ar trebui să ia măsuri de gestionare corectă a bugetului, să ia măsuri de creștere a veniturilor și reducere a cheltuielilor. Sunt lucruri care trebuie făcute și care vor produce multe nemulțumiri și fără îndoială că nu se vor face înainte de alegeri, indiferent de risc”.
Îți mai recomandăm Deficit bugetar ca în timpul crizei economice și pandemiei? Consiliul Fiscal crede că da: între 7 și 8%Dobânzile la împrumuturi apasă bugetul
Datoria publică a ajuns la 52% din PIB, o sumă record. În 2023, România a împrumutat 205 mld. lei, echivalentul a 12,7% din PIB, sumă cu peste 40 de mld. de lei mai mare decât cea din 2020, perioada crizei pandemice.
Împrumuturile guvernului Ciolacu în 2024 sunt și mai mari, doar până acum ele depășesc 150 mld. lei și probabil până la finalul anului se vor ridica la 250 mld. lei, arată o analiză Economedia.ro.
Problema este că aceste împrumuturi apasă greu pe buget prin dobânzi.
- în 2024 România trebuie să plătească în contul datoriei publice circa 130 mld. lei, din care 35 mld. de lei sunt dobânzile;
- în 2025 ar trebui plătiți 111 mld. lei, din care 36 mld. de lei sunt dobânzi;
- în 2026 ar fi un alt vârf de 128 mld. de lei pentru serviciul întreg al datoriei.
Tăvălugul împrumuturilor a pornit în 2020, în timpul pandemiei de Covid, când guvernul Florin Cîțu s-a împrumutat 163,8 mld. de lei (33,6 mld. de euro), o sumă record până atunci.
Evoluția împrumuturilor a făcut ca România să se claseze pe locul patru în Uniunea Europeană în ceea ce privește dobânzile la datoria publică.
România a fost depășită doar de Ungaria, care urmează să plătească pe dobânzi 11,4% din veniturile bugetare totale, Italia - cu 8,4% și Grecia - cu 7%.
Pentru fiecare 100 de euro venituri totale la buget, România are de plătit 5,8 euro doar pentru dobânzi, arată calculele Profit.ro bazate pe estimările Comisiei Europene.
Ciolacu vrea să convingă Comisia să închidă ochii la deficit
Până pe 20 septembrie 2024, Guvernul trebuie să elaboreze și să prezinte Comisiei Europene un plan care să includă angajamente fiscale și reforme, astfel încât deficitul și ponderea datoriei publice să scadă.
Regulile UE vorbesc despre o perioadă de patru ani în care aceste probleme să fie rezolvate, dar premierul Marcel Ciolacu vrea să negocieze o prelungire până la șapte ani.
Venim cu propunerea de a avea un acord pe 7 ani. Am explicat de ce ne dorim acest lucru. Pentru că cele mai mari investiții vor urma în 2025 și 2026.Premierul Marcel Ciolacu
Comisia va superviza modul în care România își va gestiona cheltuielile până când indicatorii economici se vor ameliora.
Statele care cer derogări de la scăderea deficitului bugetar până la limita de 3% trebuie să respecte regula scăderii anuale a deficitul cu cel puțin 0,5% din PIB.
România ar vrea să se angajeze să scadă cu 0,74% anual deficitul bugetar, spune pentru Europa Liberă analistul economic Constantin Rudnițchi, care consideră că noua logică a Comisiei este să lase statele să respire.
„Prin eșalonarea deficitului, încerci să împuști mai mulți iepuri dintr-un foc, să ai și investiții, să ai și cheltuieli ale statului, să ai și creștere economică. Asta e logica Comisiei de data aceasta, să-ți dea voie să respiri”, spune Rudnițchi.
Pe de altă parte, faptul că guvernul nu a reușit să reducă deficitul așa cum s-a angajat și nu a respectat traseul convenit cu Comisia „este un dezavantaj pentru România pentru că se pleacă de la o lipsă de încredere”, susține Constantin Rudnițchi.
Îți mai recomandăm Premierul Ciolacu a găsit cauza deficitului bugetar: investițiile. Cum vrea să reducă gaura de la buget în șapte aniGuvernul reia goana după bani
Chiar dacă încearcă să minimalizeze gravitatea situației, guvernul Ciolacu caută soluții pentru a aduce mai mulți bani la buget.
A reluat ideea mai veche a reducerii cheltuielilor instituțiilor bugetare și a vorbit din nou despre stoparea risipei, în sensul interzicerii procedurilor de achiziții publice ale instituțiilor pentru „furnituri de birou”, cărți, publicații, materiale documentare, consultanță și expertiză, pregătire profesională sau studii și cercetări.
Despre exact aceleași măsuri, plus reducerea posturilor în instituțiile publice, vorbea Marcel Ciolacu imediat după ce a preluat funcția de premier. Ordonanța de la vremea respectivă a suferit o serie de amânări și derogări, iar efectele ei au fost un fiasco. Cheltuielile, în loc să scadă, au crescut.
Îți mai recomandăm Ce s-a ales de „cea mai ambițioasă reformă a aparatului bugetar de după Revoluție”? Guvernul renunță la propriile măsuriNoua ordonanță de urgență, care există deja în draft, ar trebui să intre în vigoare din ianuarie 2025, deci după alegeri.
O altă măsură prin care Guvernul se străduiește să mai aducă bani la buget este amnistia fiscală pentru firmele, persoanele fizice și alte categorii de contribuabili care au datorii la stat.
Practic, toți aceștia vor beneficia de ștergerea a 85% din dobânzi și penalități dacă își plătesc obligațiile principale restante până la 31 august 2024.
Analistul economic Aurelian Dochia susține însă că asemenea măsuri nu rezolvă problema mare a deficitului bugetar.
„Aministia fiscală va avea un rezultat minor care nu va rezolva pe fond nimic și care ar putea să creeze ideea că și altă dată o să țină. Asemenea măsuri nu rezolvă cu nimic problema mare a deficitului bugetar, care este permanentă și construită an de an”, spune Aurelian Dochia pentru Europa Liberă.
Îți mai recomandăm Austeritate doar pentru căței. Ce s-a ales de reforma profundă a sistemului bugetar, promisă de guvernanțiEuropa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.