Printr-o Ordonanța de Urgență adoptată joi, 28 martie, Guvernul a renunțat la o parte din măsurile luate prin așa numita „Ordonanță trenuleț” de anul trecut.
Cheltuielile bugetare asumate de guvern pentru anul cresc, astfel, cu 380 de milioane de lei.
În septembrie 2023, premierul Marcel Ciolacu anunța că începe „cea mai ambițioasă reformă a aparatului bugetar de după revoluție”, care va opri „risipa bugetară”.
Este nevoie de o reformă majoră și sunt pregătit să mi-o asum, fiindcă este singura șansă pentru a continua dezvoltarea României.Premierul Marcel Ciolacu
„Se vor desființa mii de posturi de șefi cu toată salba de consilieri, șoferi și secretare. Vor dispărea și un sfert din funcțiile de secretari de stat, vicepreședinți și funcții de demnitate publică asimilate acestora”.
De la vorbe la fapte s-a dovedit însă a fi o distanță ca de la cer la pământ.
Derogările de la prevederile Legii 296/2023 nu s-au lăsat mult așteptate. În loc de finalul anului trecut, austeritatea a luat o pauză până la jumătatea acestui an (pe 15 decembrie guvernul a dat o Ordonanță de Urgență în acest sens).
În plus, săptămâna trecută, executivul a dat Ordonanța care crește numărul funcțiilor de conducere din autoritățile publice autonome de la 8 la 10%, printre altele.
Reforma bugetară anunțată de premierul Ciolacu, un eșec
Rezultatul așa-zisei reforme a aparatului bugetar iese pe zero. În loc să scadă, numărul angajaților bugetari a tot crescut, de la 1.279.314 în aprilie 2023 la 1.291.792 în ianuarie 2024, conform profit.ro. Numărul posturilor vacante s-a mărit și el cu aproximativ 11.000 comparativ cu aprilie 2023.
Numărul total al bugetarilor se apropie în prezent de 1, 3 milioane, o creștere cu 13.500 față de anul trecut, arată datele oficiale ale Ministerului Finanțelor.
În aceste condiții nu trebuie să surprindă faptul că cheltuielile cu salariile din sectorul bugetar au crescut cu 20%, iar deficitul s-a mărit și el, spune pentru Europa Liberă ziaristul și analistul economic Constantin Rudnițchi.
„Faptul că nu au făcut nimic se vede în cifrele bugetare, în execuția bugetară pe primele două luni ale anului, care arată foarte prost. Avem un deficit mai mare decât în anul precedent, cheltuielile de personal sunt deja cu 20% mai mari decât anul trecut și nu au cum să mai scadă, eventual doar să crească.
Sunt creșteri de cheltuieli cam la toate capitolele, deci și la bunuri și servicii, acolo unde spuneau că se mai taie de la pixuri, hârtii, mașini etc. Asta ne arată că așa numita reformă a sectorului bugetar nu s-a făcut. Și probabil nici nu se va face”, ne spune Constantin Rudnițchi.
Câți bugetari are România: numărul de angajați în principalele ministere
- Ministerul Afacerilor Interne – 123.808 (125.548 la începutul anului trecut),
- Ministerul Apărării Naţionale – 72.658 (73.387 în ianuarie 2024),
- Ministerul Finanţelor – 24.879 (24.779 în ianuarie 2024)
- Ministerul Sănătăţii -18.295 (18.236 în ianuarie 2024).
Deficitul de la pensii a explodat în două luni cât tot anul trecut
În primele două luni ale anului, deficitul bugetar a fost de 1,67% (29 miliarde lei), față de 1,07% cât a fost în perioada similară a anului trecut.
Cifrele arată prost, mai ales că acest deficit provine și din cel al asigurărilor sociale, care a urcat la 5 mld. pe primele două luni ale anului 2024, ceea ce înseamnă de 2,5 ori mai mult decât tot deficitul pe anul trecut.
Cauzele acestei creșteri nu sunt greu de decelat: punctul de pensie a crescut cu 13,8% de la 1 ianuarie. Și este doar începutul, pentru că în septembrie urmează recalcularea pensiilor programată prin noua lege a pensiilor.
În plină campanie pentru alegeri, este puțin probabil ca guvernul să renunțe la recalculare, una dintre marile promisiuni electorale, deși viabilitatea financiară este sub semnul întrebării.
Nu este clar nici măcar dacă acest cost al recalculării pensiilor este cuprins în bugetul asigurărilor sociale.
Ministerul Finanțelor susține că da, la fel și premierul Marcel Ciolacu. Impactul bugetar pe 2024 este estimat la 134 mld. lei, așa cum se arată în expunerea de motive a Legii 360/2023.
Numai că, media lunară a cheltuielilor cu pensiile este de peste 11,5 mld. lei, ceea ce ridică suma totală la 138 mld, peste cea socotită de guvern, care ar trebui să includă și recalcularea.
Guvernul nu a oferit până acum o explicație asupra deficitului la bugetul pensiilor pe primele două luni ale anului și nici cum va fi influențat acesta de recalcularea pensiilor.
Guvernul aleargă după bani, dar e generos cu bugetarii
Nu doar că reducerea cheltuielilor bugetare, despre care guvernul a vorbit cu insistență anul trecut, este un eșec, dar mai nou s-a dat undă verde diverselor „stimulente”, pe care Executivul le interzisese în 2023.
Ordonanța de Urgență menționată prevede că:
- se pot da tichete de masă și indemnizații de hrană în valoare de până la 8.000 de lei chiar și la companiile de stat care înregistrează pierderi.
- se pot acorda anual vouchere de vacanță în cuantum de 1.600 lei, în perioada 1 ianuarie 2024 – 31 decembrie 2026, personalului ale căror salarii de bază nete din luna anterioară acordării acestora sunt de până la 8.000 lei.
- companiile de stat care au înregistrat pierderi contabile și/sau plăți restante la 31 decembrie 2023 vor putea acorda creșteri salariale, condiționat de prezentarea unui plan de reorganizare, restructurare și redresare financiară.
Toată atenția și toate resursele sunt îndreptate către sectorul bugetar, care „a devenit un bazin electoral și pentru PNL, nu doar pentru PSD”, remarcă analistul economic Constantin Rudnițchi
Acest lucru provoacă „frustrare” în mediul privat, care a fost deja lovit de creșterile de taxe și impozite de anul trecut și care își produc efectele anul acesta.
„În mediul privat e o frustrare de la mic la mare din faptul că în sectorul public nu se întâmplă nimic. Zona bugetară pare de neatins”, ne spune Constantin Rudnițchi.
Cifele nu arată prea bine, Comisia Europeană estimează un deficit bugetar de 7% pentru 2024 și atrage atenția că „tendinţele merg într-o direcţie nepotrivită”.
„Dacă avem 7% deficit fiscal, combinat cu deficitul curent de 7% pe conturi, nu este sustenabil şi reprezintă riscuri foarte mari pentru România pe viitor", a declarat Declan Costello, director general adjunct pentru afaceri economice şi financiare.
Guvernul e în mare căutare de bani, așa că își decapitalizează companiile de stat.
De exemplu, Hidroelectrica trebuie să dea actionarilor, în special statului român (care deține 80% din acțiuni, restul de 20% sunt tranzacționate la bursă), 100% din profitul net de 6,3 miliarde lei realizat anul trecut. Astfel, statul va încasa 5 miliarde de lei de la companie.
De la alte companii, statul a cerut 90% din profit, estimând că va obține circa 8 miliarde de lei.
„E aberant. Companiile au nevoie de bani pentru investiții, or dacă guvernul vine și le ia toți banii pentru a alimenta bugetul, sunt puse într-o situație delicată economic”, spune ziaristul economic Constantin Rudnițchi.
Că situația financiară nu este roză este demonstrat și de ritmul în care statul se împrumută.
Doar în primele trei luni ale acestui an, împrumuturile s-au ridicat la peste 77 de miliarde lei, mai mult decât pe întreg anul trecut. Pentru 2024, guvernul estimează că va fi nevoit să se împrumute de 181 miliarde de lei.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
