Finanțarea masivă a presei de către principalele partide politice din România, subiect dezvoltat în ultimii de ani de Europa Liberă, este menționat de Departamentul de Stat al SUA în raportul privind respectarea drepturilor omului din 2022.
Departamentul de stat citează Europa Liberă la capitolul privind cenzura presei și controlul asupra jurnaliștilor.
Oficialii americani exemplifică situația celor mai importante partide ale țării, PSD și PNL, care în primele șapte luni ale anului 2022 au cheltuit peste 10 milioane de euro pentru contracte cu entități media ce au publicat articole pro-guvernamentale, evitând subiectele critice la adresa puterii din România.
Îți mai recomandăm De ce nu se sparge frăția dintre partide și site-uri. Legătura secretă: 28 de milioane de dolari de la PNL și PSD„În majoritatea cazurilor, reportajele nu menționează că reprezintă publicitate politică”, scrie Departamentul de Stat.
„Presa independentă a raportat că astfel de practici au fost utilizate în timpul anului, precum și în 2021 și că guvernul ar fi cheltuit peste 12 milioane de euro (12,84 milioane de dolari) pentru cheltuieli de presă nedezvăluite în întregul an 2021.”
Raportul Departamentului de Stat al SUA privind respectarea drepturilor omului în România
La capitolul controlului asupra presei și jurnaliștilor, Departamentul de Stat exemplifică și situația jurnalistului român Cristian Tudor Popescu, care în iunie 2022 a fost concediat de la postul de televiziune Digi24 deoarece a criticat politicienii de la guvernare din cauza unor proiecte de lege privind securitatea națională.
Popescu a susținut că legile propuse ar fi putut acorda Serviciului Român de Informații puterile echivalente ale serviciilor de informații din epoca comunistă.
El a criticat, de asemenea, postul pentru că ar fi promovat filmări false despre războiul Rusiei în Ucraina.
Raportul Departamentului de Stat citează și alte probleme privind mass-media.
Un exemplu este cel privind libertatea de exprimare. Sunt exemplificate cazurile a mai mulți jurnaliști: Emilia Șercan, care a fost hărțuită după ce a dezvăluit posibile fapte de plagiat ce ar fi fost comise de premierul Nicolae Ciucă, și Alin Cristea – jurnalist din Brăila care a fost anchetat de DIICOT după ce a scris un articol în care a relatat un caz de pornografie infantilă.
Îți mai recomandăm Slăbiciunile presei românești. Cum vor politicienii să dreseze câinele de pază al democrației și cu ce efecteDepartamentul de Stat amintește și de situația jurnalistului Cristian Pantazi de la G4Media, a cărui soție ar fi fost sunată – în martie anul trecut – de un căpitan de la Colegiul Național de Apărare pentru a-și convinge soțul să nu publice un articol.
Principalele probleme din raport
- „Cazuri de tratamente sau pedepse crude, inumane sau degradante din partea guvernului;
- corupție oficială gravă pe scară largă;
- lipsa investigației și a răspunderii pentru violența bazată pe gen, inclusiv, dar fără a se limita la, violența domestică și a partenerului intim și violența sexuală;
- și abuzuri care vizează persoanele instituționalizate cu dizabilități”, sunt printre cele mai importante probleme menționate de Departamentul de Stat american în raportul pe anul 2022 privind România.
Este amintită, încă o dată, problema condițiilor din penitenciarele românești – unde deținuții sunt adesea cazați în condiții improprii; România este, de altfel, condamnată frecvent la CEDO din acest motiv.
Îți mai recomandăm Cum a ajuns România țara UE cea mai condamnată la CEDO pentru „tratament inuman sau degradant”La capitolul „justiție”, sunt citate articole referitoare la intruziunea politicului în actul de justiție. Accent se pune – conform raportului - pe Inspecția Judiciară, a cărei putere extinsă reprezintă „un motiv de îngrijorare”.
Cazul judecătorului Cristi Dănileț, exclus din magistratură pentru postări pe TikTok, este folosit ca exemplu.
Problema nerespectării dreptului la proprietate, dar și modul în care sunt tratați copiii instituționalizați din România sunt alte probleme invocate în raport. La fel ca și discriminările la care sunt supuse, adeseori, minoritățile sexuale.
Raportul integral poate fi consultat aici.