Desființarea CNATDCU și posibilul plagiat al premierului | Profesor: Aproape toți miniștrii Educației, după 2012, au avantajat frauda

Integritatea academică ar ieși slăbită dacă propunerea noii Legi a Educației ar trece în forma actuală, iar plagiatorii ar putea să fie salvați.

Aceasta este părerea majorității experților care au analizat prevederile prin care atribuțiile Consiliului Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNADTCU), redenumită Consiliul Național de Etică a Titlurilor Universitare (CNETU), în verificarea doctoratelor și abilitărilor se rezumă la a gira ceea ce decid Comisiile de etică din universități și la a se adresa pentru o decizie finală instanțelor.

Desființarea CNATDCU a ridicat mai multe semne de întrebare, în condițiile în care instituția ar trebui să se pronunțe dacă premierul Nicolae Ciucă a plagiat în lucrarea de doctorat.

„Cineva aici are o strategie, pe termen cel puțin mediu, legată de chestiunea stingerii focului plagiatelor doctorale. Am văzut ce s-a întâmplat după 2012 după cazul de plagiat Ponta. Aproape toți miniștrii Educației au adăugat câte o piatră la construcția menită să îi avantajeze pe cei care au fraudat, pe cei care au plagiat”, a declarat pentru Europa Liberă profesorul Marian Popescu, directorul Centrului de Acțiune, Resurse, Formare pentru Integritate Academică al Universității din București (CARFIA).

Ministrul Cîmpeanu susține că noua lege a Educației nu se aplică în cazul verificării tezei de doctorat a premierului Ciucă și că nu a fost o lege cu dedicație.

Rectorul SNSPA, Remus Pricopie, crede că proiectul aflat în dezbatere publică se abate de la principiile enunțate ale „României Educate” și suferă de trei infirmități vizibile: (1) nerezolvarea inechităților sociale și a accesului egal la educația de calitate, (2) inexistența unei axe morale, a integrității şi meritocrației academice , (3) politizarea fără precedent a sistemului de educație.

Ministrul Educației Sorin Cîmpeanu încearcă să justifice modificările Legii Educației, proiect criticat de specialiști

Experții remarcă faptul că ministerul a avut mai multe tentative de a influența evaluarea lucrărilor de doctorat acuzate de plagiat.

În 2021, ministerul Educației a încercat să modifice metodologia de control a plagiatului de către CNATDCU în favoarea plagiatorilor, dar a renunțat la presiunea societății civile. Tot de la ministru pornea ideea să fie verificate toate lucrările de doctorat din 2005 încoace, un volum de muncă pentru care nu există resurse umane, tehnice, financiare. În martie 2022 deputatul PSD Adrian Solomon introducea un amendament pe legislația muncii care ar fi amnistiat toate plagiatele comise înainte de 2011.

Klaus Iohannis, în 2019: „Hoții s-au cocoțat în vârful statului. Plagiatul e o formă de hoție”

În 3 octombrie 2016, la deschiderea anului universitar , în Aula Magna a Universității de Vest din Timișoara, Klaus Iohannis răspundea astfel unei întrebări despre plagiat puse de Europa Liberă:

„Dacă un politician este dovedit ca plagiator, el trebuie să dispară din politică. Dacă un cadru universitar este dovedit că este plagiator, trebuie să dispară din universitate. Dar şi atunci când se dovedeşte că nu a plagiat, este nevoie, mai mult decât în cealaltă variantă, ca acest lucru să se constate în timp util, foarte clar, fiindcă bunul renume al unei persoane se distruge foarte uşor, dar de reclădit e foarte greu”.

Klaus Iohannis la deschiderea anului universitar la Timișoara în 3 octombrie 2016 cu un discurs despre plagiat

Tot atunci, președintele a subliniat: „dacă o persoană publică a plagiat, trebuie să depășim situația și persoana respectivă trebuie să plece din funcția publică. Un profesor universitar dacă se găsește că a plagiat, trebuie să plece de acolo. Asta este indiferent de cum se numește persoana și nu vreau să personalizăm discuția pentru x sau y sau z. Cine a plagiat, pleacă… fiindcă plagiatul este o problemă mare a societății, este o formă de hoție și dacă vrem să construim o societate mai bună, atunci trebuie să fim foarte intransigenți. Cine a plagiat, pleacă. Punct”.

La o dezbatere cu titlul „Become Your Best", unde a vorbit ca invitat în 17 mai 2019, Iohannis a declarat în fața studenților de la UVT : „dacă despre un politician apare discuţia că a plagiat, el pleacă din politică. Unii chiar cu o carieră briliantă în politică s-au oprit şi au plecat. Nu a fost nevoie de nimeni să le spună să se retragă dacă sunt hoţi. Noi trăim momentan într-o formă de sincopă. La noi, hoţii s-au cocoţat în vârful statului. Plagiatul e o formă de hoţie, dacă este tolerată, concluzia politicienilor e că se poate şi mai mult”.

În 30 iulie 2021, când ministrul Educației Cîmpeanu încerca să anihileze rolul CNATDCU în verificarea plagiatelor, Klaus Iohannis reitera că „am toleranță zero față de orice abatere de la cultura integrității în mediul academic. Poziția mea față de fenomenul plagiatului rămâne neschimbată…Pentru a progresa ca societate, instituțiile abilitate trebuie să-i sancționeze drastic pe cei care își însușesc ilicit munca intelectuală a celorlalți, dar și pe aceia care facilitează acest lucru”.

Deși este suspectat de un doctorat plagiat după dezvăluirile jurnalistei Emilia Șercan, Nicolae Ciucă a fost impus de Klaus Iohannis ca premier și președinte al PNL și este susținut până în prezent.

Proiectul Legii Educației și sugestiile prezidențiale

În ianuarie 2022, Administrația Prezidențială menționa, la solicitarea Europei Libere, că „Președintele României consideră corectă și necesară decizia premierului Nicolae Ciucă de a solicita analizarea tezei sale de doctorat de către Comisia de Etică a UNAp, orice demers menit să clarifice suspiciunile formulate în spațiul public fiind binevenit”, menționând că președintele nu va mai face alte precizări pe subiect până la o decizie finală a instituțiilor abilitate.

Răspunsul sumar al Administrației Prezidențiale conține deja o cale pe care propunerea legislativă o întărește: Comisiile de Etică ale universităților ar urma să analizeze și să judece plagiatele, iar nu CNATDCU. Iar verdictele acestora se vor duce obligatoriu în instanță.

Judecătorul Marius Iosif l-a ajutat pe premierul Ciucă anulând sesizările referitoare la teza sa de doctorat suspectă de plagiat, așa cum a arătat jurnalista Emilia Șercan de la PressOne

Este exact calea urmată de premierul Ciucă. Prin metoda „Coperta” descrisă de G4Media, dosarul Ciucă a ajuns la judecătorul Marius Iosif de la Curtea de Apel București. După decizie, judecătorul s-a pensionat. De la 1 august 2022 Marius Iosif, cu 25 de ani de magistratură, beneficiază de o pensie specială de aproape 22.000 lei lunar.

Metoda „Coperta” presupune trucarea distribuirii aleatorii a dosarelor în instanță prin introducerea unui nume într-un dosar deja repartizat. În cazul Ciucă, suspiciunea a venit deoarece numele său a fost introdus fără nicio legătură în dosarul unei studente algeriene care a dat în judecată Direcția de Imigrări, dosar repartizat la completul condus de judecătorul Iosif. Ulterior, dosarul inițial a primit alt număr și a plecat la alt complet, iar dosarul premierului a rămas la completul care i-a rezolvat problema, anulând sesizările privitoare la doctoratul său plagiat.

Curtea de Apel București a motivat situația ca „eroare tehnică”.

Comisiile de Etică universitare sunt structuri subordonate

Argumentul în favoarea trecerii responsabilității doctoratelor la comisiile de etică ale universităților ar fi simetria: dacă universitatea va conferi titlul de doctor, tot ea ar trebui să îl retragă în caz de plagiat. Ministrul mai adaugă aici și principiul autonomiei, folosit intens în România de tranziție pentru feudalizarea universităților.

Sorin Cîmpeanu a încercat să justifice modificările propuse prin nevoia de „asumare a răspunderii” de către universități, fostul CNATDCU devenind „o instanță de apel supremă de nivel academic”.

Comisiile de etică sunt structuri fără independență, fiind alcătuite din cadrele didactice și eventual personalul juridic al instituției. Până în prezent, acestea s-au pronunțat rar negativ când li s-a cerut, ca prim pas metodologic, să analizeze un plagiat, înainte ca lucrarea suspectă să ajungă la CNADTCU sau, după caz, la Comisia Națională de Etică (CNECSDTI ) abilitată să verifice plagiatul în lucrări postdoctorale.

Ce poate face o comisie de etică atunci când plagiatorul este chiar șeful instituției?
Cazurle nu sunt puține. Radu Văcăreanu, rectorul Universității Tehnice de Construcții București, Lucian Puiu Georgescu, rectorul Universității Dunărea de Jos din Galați, David Nicolae Ungureanu, noul rector al Academiei de Poliție după ce fostul rector, Adrian Iacob, a fost concediat ca plagiator și recent condamnat pentru amenințările la adresa Emiliei Șercan, Dan Iliescu, rectorul Universității Ovidius din Constanța și Ramona Lile, rectorul Universității „Aurel Vlaicu” din Arad sunt fie suspecți, fie deja sancționați pentru lucrări plagiate.

Ramona Lile sancționată de CNECSDTI pentru șase plagiate încearcă să își salveze funcția de rector cu o acțiune în instanță

Consiliul Național de Etică s-a văzut nevoit să avertizeze în Raportul final și în Hotărârea nr.4/2021 Comisia de Etică a Universității „Aurel Vlaicu” să procedeze „fără concesii și fără a permite ingerințe ori presiuni din partea conducerii instituției în procesul de analiză a sesizărilor și de luare a deciziei”.

În cazul plagiatului rectorului Radu Văcăreanu, CNECSDTI a obținut de la Comisia de etică a Universității Tehnice de Construcții un „răspuns vag”, nedatat și neavizat juridic. După sancțiune, rectorul s-a adresat justiției.

Noua lege a Educației aflate în dezbatere prevede la art.157 (3) o interdicție de comunicare: „Membrii Comisiei de etică au obligația să analizeze cu obiectivitate în mod imparțial faptele sesizate. Este interzisă exprimarea în spațiul universitar sau în afara lui a oricărei opinii anterior rezoluției finale de stabilire a existenței abaterii, cu privire la vinovăția persoanei cercetate”.

Justiția nu are standarde pentru plagiatori

Obligația de a duce verdictul de plagiat dat de comisiile de etică ale universităților și, eventual, validat de CNETU sau de CNECSDTI, nu doar complică lanțul birocratic, dar oferă o posibilă cale de scăpare celor acuzați de plagiat.

În cazul Ramonei Lile, unde în ianuarie 2021 Consiliul Național de Etică a cerut pentru șase lucrări plagiate retrogradarea titlului academic de profesor și o serie de interdicții, apreciind că „este vorba de unul dintre cele mai grave cazuri de plagiat din cercetarea academică românească de după 1989”, instanța de fond a acordat până acum 11 amânări. Termenul următor la Curtea de Apel Timișoara este 22 septembrie 2022.

La începutul lunii iulie 2022, Curtea de Apel București a anulat Hotărârea CNECSDTI nr. 10/17.06.2021 şi Raportul final și a dispus suspendarea executării hotărârii de sancționare pentru plagiat a cercetătorilor Mărmureanu Alexandru, Mărmureanu Gh. și Cioflan Ortanza până la soluţionarea definitivă a cauzei. Mai mult, a obligat Ministerul Cercetării și CNECSDTI să plătească reclamanților cheltuieli de judecată.

Studenții au criticat noile proiecte ale Educației

Studenții s-au arătat mai puțin toleranți față de noua lege, exprimându-se prin ANOSR în dezacord cu propunerile de a da rectorilor mandate nelimitate și de a exclude CNATDCU din procesul de acordare a titlurilor de doctor și a atestatelor de abilitare.

Alin Fumurescu, profesor asociat la Huston University, a adresat rectorilor marilor universități din România și Ministerului Educației o scrisoare deschisă la care a primit reacții minime.

Scrisoarea publicată sub titlul incitant „Universitari din toate țările, uniți-vă! Avertisment din Occident:România și-a dobândit reputația de țara în care plagiatul e protejat de către stat!" observă că pe termen scurt, „victimele din prima linie sunt universitarii români cinstiți care încearcă să își publice lucrările în revistele academice și editurile științifice recunoscute internațional…fiindcă cercetările lor sunt percepute aproape automat, ca suspecte. Este nedrept pentru cei direct afectați și este nedrept pentru întreaga societate”.

Apelul lui Fumurescu a strâns până acum 150 de semnături. Conform Eurostat, în 2020 România avea peste 170.000 de cadre universitare.