Your browser doesn’t support HTML5
Despre supraviețuirea culturii române
Alain Parruit: „La Congresul Academiei Româno-Americane- ARA, care s-a ținut la sfârșitul lunii iunie la Sorbona, și despre care v-am vorbit în emisiunea trecută, s-a discutat în cursul unei mese rotunde despre supreviețuirea culturii române. Monica Lovinescu a invitat azi pe câțiva dintre cei care au dezbătut această problemă spre a o discuta din nou în fața dumneavostră care nu v-ați putut afla în amfiteatrul Decartes. În jurul mesei rotunde de astăzi: Sorin Alexandrescu, Matei Călinescu și Virgil Ierunca. Le cedăm microfonul”.
Monica Lovinescu: „Supraviețuirea culturii?”, cu un semn de întrebare, era deci tema mesei rotunde de la Congres, la care ați participat și la care Matei Călinescu ne propusese un soi de contra-titlu, „cultura supraviețuirii”, pentru a discuta despre felul literaturii române de a face față asaltului la care este supusă (...). Înainte de a începe discuția, îmi îngădui să amintesc care sunt formele acestui asalt - se încearcă o albanizare, sau o insularizare a culturii, o analfabetizare a populației prin Cântarea României, o dezintegrare a instituțiilor, și mijlocele sînt o cenzură ubuescă și multiformă, o gâtuire a instituțiilor, cum spuneam, Uniunea Scriitorilor, după Academie și institute, imobilizată, debuturile îngreunate pentru o generație care altfel se arată - cît se poate arăta - excepțională, revistele culturale asediate, de pildă trebuie să amintim de fiecare dată că sînt aproape opt luni de zile de când „Secolul XX”, una din revistele care într-adevăr asigură legătura României cu Europa culturală, nu mai apare. (...)”