Diaspora lui Intotero versus diaspora oficială. E nevoie de mai mulți parlamentari?

Cifra aruncată în public de ministrul Natalia Intotero, de 5,6 milioane de români în diaspora, este „scoasă din burtă”, spun sociologi și politicieni. Un raport al OECD, comandat de MAE, indică cifre oficiale de doar 3,6 milioane. Este o realitate însă că românii pleacă masiv din țară. În prezent, ei sunt reprezentați de doar 6 parlamentari. USR și PNL propun cel puțin dublarea mandatelor pentru diaspora.

Nu este clar pe ce se bazează cifra de 5,6 milioane de români plecați în străinătate, prezentată de ministrul pentru românii de pretutindeni, Natalia Intotero, chiar ministrul recunoscând că o evaluare exactă este greu de făcut și că a avut la dispoziție doar estimări ale ambasadelor românești.

De altfel, un raport comandat de Ministerul Afacerilor Externe (MAE) la OECD indică, la nivelul anului 2016, o cifră mult mai mică, dar apropiată de cea vehiculată în spațiul public până acum: 3,6 milioane de români în diaspora, cu tot cu copii sub 15 ani, născuți în România. Mai mult, o cifră apropiată, de 4 milioane de români, era indicată pentru diaspora de predecesoarea lui Intotero la minister, Andreea Păstârnac, într-un răspuns de la finalul anului 2017, la o interpelare făcută de deputatul USR Nicolae Daniel Popescu. Răspunsul lui Păstârnac se baza pe date oficiale ale autorităților, combinate cu estimările ambasadelor românești. Natalia Intotero nu a răspuns solicitării Europa Liberă pentru un punct de vedere.

Profesorul de sociologie Dumitru Sandu, specialist în studiul migrației, consideră că studiul făcut de OECD pentru MAE este riguros și mai apropiat de realitate: „Ca să ajungi la încă 2 milioane în plus, poate fi vorba de o parte din românii care sunt etnici români, dar nenăscuți în România. Sunt a doua generație, copiii foștilor migranți, care au plecat demult. Cu sau fără cetățenie românească, ei se consideră români. Este clar că este vorba și de alte categorii, ei nu pot fi decât copiii celor născuți în România, care au sau nu au cetățenie română”.

„Doamna ministru trebuia să spună sursa. Ministerul Românilor de Pretutindeni nu e sursă de date statistice. Misiunile diplomatice nu sunt organism științific de determinare a numărului de populație și este prima oară când ei ies cu niște cifre, nefiind campanie electorală, că dacă era, nu mai ieșeau cu cifrele acestea”, mai spune profesorul Sandu, pentru Europa Liberă.

Senatorul PNL de diaspora Viorel Badea, care a condus și a lucrat la Departamentul pentru românii de pretutindeni în guvernarea PDL, este mai direct. „Este o cifră aruncată din burtă. Este imposibil să faci un recensământ al românilor plecați în afară, pentru simplul motiv că ei se mișcă dintr-o țară în altă. Mulți dintre ei pleacă, vin acasă 6 luni, se întorc. Sunt muncile sezoniere. Merg la căpșuni în mai, se întorc acasă, pleacă iar în octombrie. Este complicat să afli și câți dintre ei mai au cetățenie română, câți au dublă cetățenie. Mulți nu se înregistrează. Cifra de 3,5 milioane mi se pare mai realistă. OECD a făcut acel studiu pe cifre clare, ei nu-și permit să estimeze. Dar nici aceasta nu este o cifră sigură”, spune senatorul liberal, pentru Europa Liberă.

Pentru deputatul USR de diaspora Nicolae Daniel Popescu, care a trăit și a profesat 10 ani în Marea Britanie, cifra aruncată de Intotero în public este mare, dar pare realistă. „Este o cifră apropiată de ceea ce credeam noi, ca români plecați în străinătate. Dar aștept niște informații mai cuprinzătoare. Cifra ne relevă ceva ce noi știam oricum, de ani de zile, nu reprezintă o noutate. Am văzut fluxuri de români și mobilitatea lor din ultimii 10 ani. Odată cu intrarea în UE și după ridicarea restricțiilor pe piața muncii în țări precum Marea Britanie, cifra este foarte mare”, consideră deputatul USR, pentru Europa Liberă.

Chiar și așa, deputatul USR recunoaște că este aproape imposibil să determini numărul românilor din diaspora: „Noi avem doar cifra aceea de peste 700.000 de cetățeni români cu domiciliul în străinătate, aceea este certă, pentru că există date certe, sunt români care renunță la cartea de identitate din România. Dar tot ce înseamnă în plus, nu ai cum să măsori decât dacă folosești niște instrumente mai complexe. Vă dau exemplul meu. Am locuit 10 ani în Marea Britanie, am avut reședința acolo, însă eu mi-am păstrat domiciliul în România”.

Măsura profesionismului cu care a fost obținută cifra pentru diaspora de către ministerul lui Intotero este dată și de faptul că la un chestionar al acestuia au răspuns doar 60 de persoane din marea diasporă de 5,6 milioane de români, arată sociologul Dumitru Sandu. Profesorul critică inițiativa ministerului de a pune pe site un chestionar Google, prin care se dorește luarea pulsului diasporei:

„Sondajul pe care îl face ministerul românilor de pretutindeni este o chestiune gravă. Sunt necesare sondajele făcute de Guvernul României în străinătate, pentru că nu poți să faci politici, dacă nu știi ce e acolo de-adevăratelea. Ideea că poți pune acolo un formular, apoi că funcționarii ministerului pot să interpreteze ei cum vor este ciudată, ca să nu zic mai mult. Culegi niște date, nu știi să le ponderezi, nu e meseria ta să faci analiză, apoi vii și zici – asta vor românii. Este o încălcare de etică profesională gravă”.

Șase parlamentari pentru milioane de români. Trebuie schimbată structura Parlamentului?

În Parlamentul României sunt aleși doar 6 oameni – doi senatori și patru deputați – care reprezintă diaspora. USR a depus încă din 2018 un proiect de lege prin care să ceară suplimentarea numărului de parlamentari pentru diaspora românească. „Am ajuns la o cifră de 14 parlamentari – 10 deputați și 4 senatori. Dacă luăm în calcul principiul proporționalității, și așa e mai puțin decât ar trebui”, spune deputatul USR Nicolae Daniel Popescu.

PNL va depune și el cât de curând un proiect de lege similar, în care va cere dublarea numărului de parlamentari pentru diaspora, la 8 deputați și 4 senatori, spune senatorul Viorel Badea, pentru Europa Liberă.

„E normal să fie doar 6 parlamentari pentru 5,6 milioane de cetățeni români, cum spune doamna Intotero, la fel ca la Sălaj? Noi am pregătit un proiect de lege prin care cerem suplimentarea numărului de parlamentari pentru diaspora. Pentru că suntem în afara legii care vorbește despre reprezentarea proporțională. Acum 10 ani, în Suceava trăiau 600.000 de români, astăzi mai trăiesc acolo 450.000 de români. Să înțeleg că un parlamentar din țară are cifra de reprezentare redusă? Înseamnă că e împotriva legii”, arată senatorul PNL.

O altă problemă pe care senatorul Badea o remarcă este tratarea diasporei în Parlament ca o mare oală, fără diferențe: „Eu sunt senator de diaspora, iar colegiul meu este fix toată lumea. Ce eficiență am eu? Logic ar fi să fim împărțiți pe zone. În Italia, de exemplu, unde practic trăiește o a doua Românie, sunt vreun 1 milion și jumătate de români – cei din nord au probleme total diferite față de cei din sud. Trebuie să fii un foarte bun cunoscător al acelor realități, ca să poți prin ceea ce faci tu să vii cu niște inițiative”.

PNL intenționează să propună și crearea unei circumscripții electorale pentru românii din comunitățile autohtone de români, din Basarabia, Bucovina, Serbia, Ungaria, Bulgaria, Macedonia sau Grecia. Propunerea este ca ei să fie reprezentați de un senator și doi deputați. Românii din comunitățile istorice se ridică la peste 4 milioane de persoane, conform cifrei lansate de ministrul Natalia Intotero, care nu este clar pe ce se bazează. În 2017, fostul ministru Andreea Păstârnac estima românii din comunitățile istorice la cifra de 6 milioane – cu aproape 4 milioane doar în Republica Moldova.

Îți mai recomandăm Ministrul pentru romanii de pretutindeni: 9, 7 milioane de români trăiesc în afara granițelor țării, iar 5,6 milioane sunt în diaspora