Discuții de pace în desfășurare, Rusia și Ucraina se luptă pentru avantaj. Pe câmpul de luptă și în afara lui

Rusia a preluat inițiativa pe câmpul de luptă din Ucraina și dorește să își consolideze avansul înainte de orice posibile discuții de pace cu Kievul.

Aflate în ofensivă, cel puțin de la mijlocul verii, forțele ruse și-au accelerat înaintarea, îndepărtând trupele ucrainene de pe linia frontului de 1.100 de kilometri: în sud, lângă Vuhledar și Pokrovsk; mai la nord, lângă Ceasiv Iar și Kupiansk; și chiar în Kursk, regiunea rusă în care Ucraina a organizat o invazie în august, luându-i prin surprindere pe ruși.

Moscova a angajat, de asemenea, până la 12.000 de soldați nord-coreeni și a început să îi desfășoare în vestul Rusiei, ca parte a ceea ce oficialii americani și ucraineni numesc o ofensivă iminentă pentru a scoate forțele ucrainene complet de pe teritoriul rus.

„Știm cu toții, nu voi dezvălui un secret militar dacă spun că frontul nostru s-a prăbușit”, a declarat pe 29 octombrie, într-o evaluare publică surprinzător de dură, generalul-maior ucrainean Dmitro Marchenko.

Ulterior, el și-a anunțat demisia, dar mulți au considerat că ar fi vorba, de fapt, de o pedeapsă pentru sinceritatea sa.

La sfârșitul săptămânii trecute, Ucraina și-a etalat propriile forțe, trimițând zeci de drone spre Moscova și alte șase regiuni rusești. Atacul, care a perturbat unele zboruri, dar în rest nu a provocat pagube majore, a fost cel mai mare de acest fel de când Rusia și-a lansat invazia în februarie 2022.

Toate acestea înseamnă că războiul Rusiei împotriva Ucrainei se apropie de un alt moment critic. Crește presiunea pentru o încetare a focului sau pentru un acord de pace care să pună capăt, dacă nu chiar să oprească, luptele după aproape 33 de luni.

Presiunea crește în mare parte și din cauza alegerii lui Donald Trump, care a criticat vehement volumul mare al ajutorului acordat Ucrainei de către Statele Unite. Trump a promis în repetate rânduri că va pune capăt rapid conflictului, deși a oferit puține detalii.

Administrația în exercițiu a președintelui Joe Biden - care a trimis Ucrainei aproape 60 de miliarde de dolari în arme și echipamente și mult mai mult în alte ajutoare - a dat semne de nerăbdare față de președintele ucrainean Volodimir Zelenski și față de „planul victoriei” promovat de acesta ca o cale către „o pace dreaptă”.

„Rusia încearcă să avanseze cât mai mult posibil și să demonstreze capacitatea de a menține intensitatea luptelor în viitorul apropiat, atât pentru a crea o nouă realitate pe teren, cât și pentru a avea cât mai multă influență asupra unor chestiuni precum perspectivele de aderare [a Ucrainei] la NATO”, a declarat analistul Mykola Bielieskov, de la Institutul Național pentru Studii Strategice, administrat de guvernul ucrainean.

„Nu există nicio cale de întoarcere la normalitate”

Între timp, atât Moscova, cât și Kievul suferă din cauza numărului extraordinar de mare de victime.

Rusia și-a completat rândurile soldaților morți și răniți - estimați la 600.000 și în creștere - prin atragerea, dintr-o populație mai numeroasă, de noi recruți, cu salarii și bonusuri excepțional de mari.

Amiralul Tony Radakin, șeful Statului Major al Apărării din Marea Britanie, a declarat pentru BBC că octombrie a fost cea mai grea lună din punct de vedere al pierderile rusești: aproximativ 1.500 de soldați pe zi.

Ucraina, al cărei număr de morți este estimat la peste 80.000, se luptă să își mențină nivelul de recrutare și să își întărească rândurile.

În timp ce obiectivele mari ale Kremlinului merg mult mai departe, un obiectiv consistent este capturarea teritoriului ucrainean. Acesta include întreaga regiune industrială Donețk și Luhansk, cunoscută și sub numele de Donbas.

În ciuda faptului că au fost învinse de mai multe ori, trupele ruse dețin în prezent aproximativ 20% din teritoriul ucrainean. Iar procentul crește din ce în ce mai mult în fiecare zi.

Obiectivele politice mai largi ale Rusiei includ răsturnarea guvernului ucrainean, lucru puțin probabil în viitorul apropiat. Împiedicarea aderării Kievului la NATO rămâne, de asemenea, o prioritate absolută a Rusie.

La fel de puțin probabilă în viitorul apropiat este și perspectiva ca Ucraina să-și atingă obiectivul de a recâștiga controlul asupra întregii țări, inclusiv asupra Crimeei.

Kievul încearcă însă să împiedice Rusia să obțină noi avantaje în Ucraina și, în acelasi timp, să păstreze teritoriul rusesc din regiunea Kursk, controlată încă de fortele ucrainene.

„Ambele părți vor să dezvolte un efect de pârghie înaintea oricăror potențiale negocieri”, a declarat Eric Ciaramella, fost oficial al Consiliului Național de Securitate al Casei Albe pentru Rusia și Ucraina.

„Pentru ucraineni, Kursk a reprezentat o mare parte a acestui lucru – deși în cele din urmă nu pare să fie moneda de schimb pe care Kievul o sperase, iar acum pozițiile Ucrainei în zonă sunt din ce în ce mai slabe.”

Seful armatei ucrainene, generalul Oleksandr Sîrski, a declarat pe 12 noiembrie că a mers în regiunea Kursk, despre care Zelenski a spus categoric că ar putea fi folosită ca monedă de schimb în orice negocieri cu Rusia.

El a încercat să explice decizia de a invada Kursk. Dar unii observatori externi au pus-o sub semnul întrebării, având în vedere că unele dintre cele mai experimentate unități ucrainene au fost mutate acolo din alte părți ale câmpului de luptă, în special din trei puncte care se află acum sub o presiune rusă severă.

„Zeci de mii de inamici din cele mai bune unități de atac rusești au luat cu asalt pozițiile noastre din direcțiile Pokrovsk, Kurahove sau Torețk, ceea ce ar fi înrăutățit semnificativ situația pe front”, a declarat Sîrski.

Prețul păcii

Atât Trump, cât și viitorul vicepreședinte, JD Vance, au dat de înțeles că vor face presiuni mai mari asupra Ucrainei pentru a negocia.

Ei nu au anunțat un plan specific pentru a aduce părțile la masa negocierilor, iar, de partea cealaltă, oficialii ruși de nivel înalt, inclusiv Putin, nu au dat vreun semn că poziția Kremlinului s-ar fi schimbat.

Omul pe care Trump l-a anunțat ca viitor consilier pe probleme de securitate națională a sugerat, între timp, ce ar putea să facă America pentru a împinge Kremlinul la negocieri.

„America poate folosi pârghiile economice, inclusiv ridicarea interdicției privind exporturile de gaze naturale lichefiate și oprirea vânzărilor ilicite de petrol ale Rusiei, pentru a-l aduce pe dl Putin la masă”, a declarat Michael Waltz într-un articol de opinie publicat în revista Economist din 2 noiembrie.

„Acest plan este superior abordării actuale a Casei Albe, care nu are un obiectiv declarat, dar se va încheia cu un impas în care Rusia va ocupa o parte din teritoriul ucrainean”, a scris el. „Calea actuală va necesita doar mai mult timp, sânge și bani pentru a ajunge acolo”.

Olexandr Daniliuk, fost consilier militar și de informații ucrainean la nivel înalt, a sugerat că este naivă ideea că Rusia are intenția de a negocia ceva.

„Obiectivul lor politic este distrugerea sau cel puțin modificarea arhitecturii de securitate mondială”, a spus el. „Predicția mea: Rusia se va folosi de negocieri ca să reducă sprijinul occidental pentru Ucraina și își va continua cruciada împotriva Occidentului”.

Nu există nicio cale de întoarcere la „normalitate”, a spus el. „Acesta este un război global în care Occidentul poate fie să câștige, fie să fie învins”.

La rândul său, Ucraina se teme că nerăbdarea Occidentului va crește, dar și că înclinația Administrației Trump de a-și tempera sprijinul pentru Ucraina va însemna în cele din urmă aruncarea Kievului sub autobuz.

„S-a vorbit mult despre necesitatea de a ceda în fața lui Putin, de a da înapoi, de a face unele concesii”, a declarat Zelenski într-un discurs susținut la o reuniune a Comunității Politice Europene pe 7 noiembrie. „Este inacceptabil pentru Ucraina și sinucigaș pentru întreaga Europă.”

Articol publicat inițial pe rferl.org.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.