Donbasul și nu numai. Care sunt barierele teritoriale din calea păcii în Ucraina

Pe fondul unei intense activități diplomatice legate de eforturile SUA de a ajunge la un acord de pace, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat pe 8 decembrie că țara sa nu are posibilitatea legală sau morală de a ceda vreun teritoriu.

„Desigur, Rusia insistă să cedăm teritoriul. Noi nu vrem să cedăm nimic. Pentru asta luptăm”, a declarat Zelenski, a cărui țară se luptă cu agresiunea militară rusă din 2014 și cu invazia pe scară largă a forțelor Moscovei din februarie 2022.

Pare simplu. Dar, în aceeași discuție online cu jurnaliștii, el a spus că negocierile cu Washingtonul implică „probleme complexe privind teritoriul” și că „nu s-a ajuns încă la niciun compromis în această privință”.

Iată o privire asupra controlului teritorial în Ucraina, unul dintre cele mai mari obstacole în calea către pace.

Donbas

Obiectivele și obsesiile care l-au determinat pe președintele rus, Vladimir Putin, să lanseze invazia depășesc cu mult acapararea de teritorii.

Ele includ dorința de a subjuga Ucraina, de a slăbi Occidentul și de a anula unele dintre rezultatele Războiului Rece și ale prăbușirii imperiului sovietic.

Dar controlul asupra regiunilor Donețk și Luhansk, care alcătuiesc Donbasul, este în mod clar un obiectiv central.

Și, alături de stăpânirea asupra Crimeei și a unor părți din regiunile Zaporojie și Herson, acesta poate fi minimul pe care Putin îl consideră acceptabil – cel puțin pentru moment și fără a fi perceput acasă ca un eșec, într-un război în care Rusia a sperat inițial că va îngenunchea Ucraina în câteva săptămâni.

Problema pentru Putin este că forțele sale nu au reușit să cucerească întregul Donbas.

Cu excepția câtorva porțiuni de teren din regiunea Luhansk, aproape o cincime din teritoriul Ucrainei este ocupată de Rusia.

Dar Donețk s-a dovedit a fi mai dificil: trupele ruse controlează aproximativ 77% din regiune după ce au avansat încet într-o ofensivă lungă și epuizantă, dar nu au reușit să cucerească definitiv orașul ruinat Pokrovsk, iar alte câteva centre populate rămân sub controlul Kievului.

Pentru Putin, controlul deplin asupra Donbasului este o cerință fundamentală în orice acord de pace. El a afirmat săptămâna trecută că Rusia va cuceri cu forța partea rămasă dacă eforturile diplomatice nu vor duce la retragerea Ucrainei.

De ce vrea Putin să controleze regiunea Donbas din Ucraina?

Pentru Ucraina, partea din Donbas pe care o controlează încă este la fel de importantă, dacă nu chiar mai importantă.

Orice acord de pace care cedează teritoriu Rusiei sau consolidează controlul Kremlinului asupra teritoriului pe care îl ocupă ar fi perceput la Kiev și în Occident ca o recompensă pentru agresiunea Moscovei.

Iar un pact care să oblige Ucraina să se retragă din teritoriul pe care forțele sale au reușit să îl apere, cu un cost uman enorm, ar fi și mai greu de acceptat.

Acesta ar putea avea consecințe politice majore pentru Ucraina și Zelenski, ceea ce Putin dorește să se întâmple.

După cum a subliniat Zelenski pe 8 decembrie, există și un obstacol juridic ferm în calea cedării teritoriului către o altă țară: acela este Constituția ucraineană, care prevede că orice modificări teritoriale „sunt soluționate exclusiv” printr-un referendum național.

De facto, de jure

O altă chestiune complicată, fie și numai pentru că Putin insistă să o considere astfel, este afirmația Moscovei – nefondată în realitate, dar consacrată în legislația rusă de peste trei ani – că regiunile Luhansk, Donețk, Zaporojie și Herson fac parte din Rusia, nu din Ucraina.

Putin încearcă să sublinieze acest aspect retoric afirmând că Rusia va „elibera” restul Donbasului, în loc să spună că va cuceri sau ocupa teritoriul ucrainean.

Enigma aparent ireconciliabilă a Donbasului s-a reflectat în propunerea de pace în 28 de puncte a SUA, care a declanșat o furtună diplomatică când a apărut luna trecută.

Proiectul a fost considerat în general foarte favorabil Rusiei, iar Ucraina a respins discuțiile cu oficialii americani, precum și cu liderii europeni care s-au mobilizat pentru a sprijini eforturile Kievului de a evita un acord inechitabil.

Dar formularea referitoare la Donbas, care a provocat în mod clar furia Ucrainei, părea, de asemenea, puțin probabil să mulțumească Rusia.

Îți mai recomandăm După discuții cu aliații europeni, Volodimir Zelenski spune că nu există încă un acord în privința Donbasului

Împreună cu Crimeea, ocupată de Rusia în 2014, proiectul de propunere prevedea că regiunile Donețk și Luhansk vor fi „recunoscute ca fiind de facto rusești” – nu de jure, așa cum dorește Moscova.

De asemenea, se menționa că Ucraina își va retrage forțele din partea regiunii Donețk pe care o controlează și că acest teritoriu va deveni o „zonă tampon neutră și demilitarizată”, care va fi „recunoscută internațional” ca aparținând Rusiei, dar în care forțelor ruse li se va interzice accesul.

Printre alte potențiale necunoscute, cum ar fi întrebarea cine ar monitoriza respectarea acordului în Donbas, unii analiști au afirmat că recunoașterea de facto este o contradicție în termeni: recunoașterea, în special cea prevăzută într-un pact de pace, sugerează o recunoaștere formală, în timp ce de facto implică o recunoaștere informală a faptelor de pe teren.

Zelenski a declarat pe 8 decembrie că proiectul SUA a fost redus de la 28 la 20 de puncte, unele dintre secțiunile cele mai puțin favorabile Ucrainei fiind eliminate.

Însă acesta nu a fost făcut public, iar modul în care tratează problema teritoriului nu este clar – deși din comentariile lui Zelenski reieșea clar că Kievul nu era satisfăcut de acest aspect la momentul respectiv.

Herson și Zaporojie

Dincolo de Crimeea și Donbas, regiunile Zaporojie și Herson reprezintă, de asemenea, o provocare pentru potențialii mediatori de pace.

Rusia deține o parte din fiecare regiune, ceea ce îi conferă un „coridor terestru” de la granița rusă până la istmul care leagă Crimeea ocupată de Rusia de Ucraina continentală, precum și controlul asupra centralei nucleare de la Zaporojie – cea mai mare din Europa.

Însă, după ce Ucraina a recucerit orașul Herson într-o contraofensivă majoră în toamna anului 2022, Rusia nu mai deține capitala niciunei regiuni.

Pe fondul eforturilor SUA de a promova pacea, care au început odată cu preluarea mandatului de către Trump în ianuarie anul acesta, Moscova a părut uneori deschisă la un acord care ar lăsa Ucraina să controleze teritoriile pe care le deține, așa cum prevede propunerea în 28 de puncte.

Însă Putin a pus la îndoială această idee în comentariile sale belicoase de săptămâna trecută, afirmând că Rusia va cuceri cu forța nu numai Donbasul, ci și „Novorossia”, dacă Ucraina nu își retrage trupele, folosind un termen extrem de controversat care face referire la dominația Imperiului Rus asupra unor zone din estul și sudul Ucrainei.

În plus față de Crimeea, Luhansk, Donețk, Zaporojie și Herson, Rusia controlează teritorii mult mai mici în regiunile Harkov, Sumî și Dnipropetrovsk. Planul în 28 de puncte prevedea că „Rusia va renunța la alte teritorii convenite pe care le controlează în afara celor cinci regiuni”, dar nu a dat detalii.

Îți mai recomandăm Poate Europa să determine China să contribuie la încheierea războiului Rusiei în Ucraina?

Articol preluat de pe pagina rferl.org.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.