UPDATE Dosarul „Colectiv”, reunit. Tatăl unei victime: „Judecătorii ne-au amăgit”

La cinci de la drama de la Colectiv, magistrații propun un artificiu procedural care determină micșorarea pedepselor celor trimiși în judecată.

Curtea de Apel București a împărțit dosarul „Colectiv” în două. În septembrie vor fi judecați funcționarii statului și primarul Sectorului 5, iar luni sunt judecați patronii clubului și ai firmei care au importat artificiile de la care a plecat focul în Colectiv.

UPDATE 16 iunie.

După dezbaterile de miercuri, judecătorii Curții de Apel București s-au răzgândit și au decis reunirea celor două dosare pe care le-au disjuns luni. Decizia a fost luată de un complet de divergență, după ce magistrații din complet nu s-au înțeles cu privire la hotărâre. Procesul din dosarul „Colectiv”, astfel, a fost amânat pentru luna septembrie.
_____________________________________________________________

Sentimentul meu este că această decizie nu a fost luată de completul de judecată, ci de altcineva. Nu-mi cereți să vă spun de cine, că nu știu. Cei doi judecători ne-au amăgit”, a declarat pentru Europa Liberă Eugen Iancu, tatăl lui Alexandru Iancu, un tânăr de 22 ani mort în Colectiv, după ce a aflat că dosarul a fost spart în două de judecătorii Curții de Apel București.

Luni ar fi trebuit să înceapă dezbaterile finale, programate pentru trei zile, în dosarul „Colectiv”, care ar trebui să facă dreptate în cazul tragediei în urma căreia au murit 64 de tineri.

Judecătorii de caz, Andrei Viorel Iugan și Adina Pretoria Dumitrache, au susținut că au opinii diferite în ceea ce privește judecata acestui dosar, ceea ce, potrivit procedurilor, ar fi putut duce la formarea unui complet de divergență. Adică să mai vină un judecător care să încline balanța.

Dar, a susținut Dumitrache, dacă acest lucru s-ar întâmpla, dosarul se amână automat. Așa că au luat decizia să-l împartă în două. Un prim dosar, în care sunt judecați actuali sau foști funcționari ai statului, a fost amânat tocmai în toamnă, pe 22 septembrie. Atunci, procesul va continua și se va lua în discuție schimbarea de încadrare juridică a faptelor de care sunt acuzați funcționarii și primarul Cristian Popescu Piedone. Altfel spus, va fi un proces separat pentru pompierii George Matei şi Antonina Radu, pentru trei funcţionare din Primărie - Aurelia Iofciu, Larisa Luminiţa Ganea şi Ramona Sandra Moţoc și pentru actualul primar al Sectorului 5, Cristian Popescu Piedone.

Miza separării, 50 milioane de euro

Celălalt dosar, în care sunt judecați doar pe latură penală cei trei patroni ai clubului Colectiv, Alin George Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu, alături pirotehniştii Viorel Zaharia şi Marian Moise, Daniela Niţă - patroana firmei de artificii, Cristian Niţă - directorul firmei de artificii, SC Colectiv SRL şi SC Golden Ideas Fireworks Artists continuă cu dezbaterile finale.

Instanța nu a oferit detalii despre daunele morale și materiale în valoare de 50 milioane de euro pe care ar trebui să le plătească cei condamnați deja în faza de fond, în solidar cu Primăria Sector 4 și ISU București Ilfov, dacă vor fi găsiți vinovoți. De altfel, mai multe voci au susținut că daunele stabilite de prima instanță ar fi fost motivul acestei disjungeri.

Tragedia de la Colectiv a scos la iveală o parte din putregaiul din sistemul sanitar românesc.

Potrivit Agerpres, avocații victimelor de la Colectiv nu au fost de acord cu hotărârea instanței. „Nu am înţeles nimic. Mai durează cinci ani? Vă bateţi joc de noi. Dacă disjungeţi, creaţi perspectiva unor contestaţii în anulare. Se va crea o mare confuzie. Nu va fi celeritate. Suntem în apel, trebuia să punem concluzii finale. Nu vrem disjungerea. Se poate crea haos. Nu puteţi disjunge latura penală de cea civilă. (...) Dosarele au fost iniţial disjunse, apoi reunite, de ce vreţi să le separaţi din nou?", i-au strigat avocaţii judecătoarei Adina Pretoria Dumitrache.

Și procurorul de şedinţă s-a opus disjungerii dosarului: „Este o cerere care este depusă tardiv. Dosarele au mai fost disjunse şi le-am reunit pentru că este un singur dosar. Este inadmisibilă disjungerea. Cauza poate fi soluţionată într-un singur dosar", a susținut acesta.

Cei doi judecători nu au ținut cont de aceste argumente și au stabilit să împartă dosarul în două.

Cererea bizară a instanței

Schimbarea de încadrare juridică a fost ridicată, din oficiu, de către cei doi judecători la termenul din aprilie. Aceasta ar însemna pedepse mult mai mici pentru primar, pentru pompieri și funcționarii din Primărie. Atunci, procurorul DNA a cerut recuzarea celor doi judecători pe motiv că nu ar fi imparțiali în judecata acestui caz. Cererea DNA a fost analizată de un alt complet de judecată și respinsă, pe motiv că nu este întemeiată.

Îți mai recomandăm Dosarul 10 august, reprimat de Justiție. Scapă vinovații? CEDO, ultima soluție

Decizia magistraților a fost luată înainte de ultimul termen al dosarului, cu puțin înainte de o decizie definitivă. La fond, pe 16 decembrie 2019, actualul primar al Sectorului 5, Cristian Popescu Piedone a primit o pedeapsă de 8 ani şi 6 luni închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu în legătură cu eliberarea autorizaţiilor de funcţionare pentru clubul Colectiv. Cei trei patroni ai clubului Colectiv - Alin George Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu - au primit câte 11 ani şi 8 luni închisoare pentru ucidere din culpă în formă agravantă, vătămare corporală din culpă în formă agravantă şi neluarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă.

Alte pedepse: Daniela Niţă - patroana firmei de artificii Golden Ideas Fireworks Artists - a fost condamnată la 12 ani şi 8 luni de închisoare cu executare, pirotehniştii Viorel Zaharia şi Marian Moise au primit 9 ani şi 8 luni de închisoare şi, respectiv, 10 ani. De asemenea, Cristian Niţă, director al firmei de artificii, a primit 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare.

Clubul Colectiv, după cinci ani de la tragedie.

George Matei şi Antonina Radu, cei doi pompieri de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Bucureşti care au verificat clubul Colectiv fără a lua măsurile legale în privinţa respectării normelor PSI, au fost condamnaţi la câte 9 ani şi 2 luni de închisoare.

Aurelia Iofciu, şefa Serviciului autorizări comerciale din Primărie, a primit 8 ani de închisoare, Larisa Luminiţa Ganea, consilier superior - 7 ani, Ramona Sandra Moţoc, referent superior - 3 ani de închisoare cu suspendare. În cazul Ramonei Moţoc, instanţa a dispus prestarea a 90 de zile de muncă în folosul comunităţii.

ISU și Primăria, bune de plată

De asemenea, persoanele condamnate au fost obligate să plătească, în solidar cu Primăria Sector 4 şi ISU Bucureşti-Ilfov, daune morale şi materiale de peste 50 de milioane de euro către victimele incendiului din octombrie 2015. Inculpaţii, ISU şi Primăria Sectorului 4 trebuie să plătească mai multor spitale din Bucureşti şi din ţară peste 8 milioane lei, reprezentând cheltuieli de spitalizare cu persoanele decedate şi rănite.

Incendiul din clubul Colectiv a avut loc in noaptea de vineri 30 octombrie 2015, în timpul unui concert gratuit al trupei Goodbye to Gravity, cu ocazia lansarii unui nou album. În cursul nopţii de 30/31 octombrie 2015, Ministerul Afacerilor Interne anunţa că în urma incendiului de la clubul Colectiv, 27 de persoane au murit şi 162 de persoane rănite au fost transportate la spitalelele din București.

Tragedia de la Colectiv a dus la o revoltă socială fără precedent, soldată, la momentul respectiv, cu demisia prim-ministrului.

La 14 martie 2016 numărul persoanelor decedate a ajuns la 64. Ca urmare a tragediei de la Colectiv, la 3 noiembrie 2015, zeci de mii de manifestanţi din Bucureşti şi din ţară au cerut demisia premierului Victor Ponta, a vicepremierului Gabriel Oprea şi a primarului sectorului 4, Cristian Popescu Piedone. La 4 noiembrie 2015, Guvernul Ponta şi primarul sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, au demisionat.