Inspectorii Agenției Naționale de Integritate (ANI) au anunțat acum câteva zile că au sesizat procurorii după ce au constatat că Clotilde Armand, primarul Sectorului 1 din București, ar fi câștigat ilegal 18.000 de lei într-un proiect finanțat cu fonduri europene.
Liderul USR este primul politician de calibru care este acuzat într-o investigație de integritate, în ultimii ani. Din 2015 și până în 2021, ANI a instrumentat 117 cazuri, cele mai multe ale unor funcționari de rang inferior sau primari de comună; au lipsit nume mari din politica românescă.
În cazul primăriței de la Sector 1 - unul dintre cei mai vocali politicieni din Opoziție - sesizarea a fost trimisă de ANI Parchetului General, procurorii urmând a deschide un dosar penal.
Conform legislației, inspectorii ANI nu au putere de decizie, ei doar sesizează magistrații despre situații de incompatibilitate în funcții, suspiciuni de venituri ilegale sau folosirea funcției în interes propriu, conflict de interese - cum este și în cazul lui Clotilde Armand.
De partea cealaltă, primărița de la Sectorul 1 acuză că dosarul este unul politic și că își va demonstra nevinovăția în fața magistraților.
Agenția Națională de Integritate a devenit o instituție cuminte, care în ultimii șapte ani nu prea a deranjat reprezentanții alianțelor care formau majoritatea în Parlament. Bogdan Stan (foto, stânga) a condus instituția din 2015, an din care cazurile mediatizate ale ANI au scăzut.
Cazul Clotilde, o posibilă greșeală de 5%
ANI o acuză pe Clotilde Armand de conflict de interese și incompatibilitate. Instituția a anunțat printr-un comunicat de presă că a sesizat Parchetul.
Potrivit ANI, Clotilde Armand a semnat dispozițiile prin care s-a numit pe sine manager al proiectului „Îmbunătățirea capacității administrative locale privind dezvoltarea, implementarea și promovarea măsurilor anticorupție”.
Programul este finanțat din fonduri europene, iar sumele necuvenite care ar fi fost încasate de primar, în opinia ANI, și care au produs un folos material pentru sine sunt de 18.720 Lei.
Clotilde Armand susține că nu înțelege logica acuzațiilor aduse de ANI.
Conform ANI, începând cu data de 18 februarie 2022, Armand s-ar fi aflat în incompatibilitate deoarece a exercitat simultan funcția de primar al Sectorului 1, București și funcția remunerată de manager de proiect.
Cele cinci dispoziții semnate reprezintă numirea în funcția de manager de proiect, precum și majorarea indemnizației lunare, cu până la 30%. Potrivit legii, primarii pot fi manageri de proiect, dar sporul financiar pe care îl pot primi nu poate fi mai mare de 25% din veniturile salariale.
Conform inspectorilor ANI, Clotilde Armand ar fi primit indemnizații mai mari cu 30%.
Îți mai recomandăm Un tun de 68 de milioane de lei dat în pandemie. Cine făcea parte din „rețeaua Vanghelie”, destructurată de DNAReacția lui Clotilde Armand a fost una dură și a acuzat că dosarul este un atac politic al PSD și PNL pentru că a avut curajul să înfrunte aceste partide.
„Gata! M-au prins... Glumesc. Nu aveau ce. Am citit astăzi comunicatul ANI, pot să vă spun că am respectat legea în cazul proiectului. Avem o confirmare de la oficialii de la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene care ne transmit că suntem eligibili. Înainte de a se face numirile în cadrul proiectului, a existat o verificare și instituțiile competente ne-au transmis că totul este corect. Știți, nu facem nimic de capul nostru”, a transmis Clotilde Armand.
Până să intre în politică, Clotilde Armand a condus sucursala din România a companiei franceze Egis, societate specializată și în coordonarea finanțărilor europene.
Analiza dosarului, prin ochii unui fost președinte al ANI
Horia Georgescu, fost președinte al ANI în perioada 2012-2015, consideră că dosarul are argumente să stea în picioare, dar că legislația nu este clară. Clotilde Armand ar fi trebuit să ceară un punct de vedere de la Agenție înainte de a se numi manager de proiect, pentru a evita astfel de probleme.
„Întotdeauna când sunt persoane publice importante și de impact vor apărea dezbateri pro și contra cu rezonanță. Întrebări de genul «de ce acum?», «de ce această persoană, ales sau demnitar?» îmi sună a déjà vu și e abordarea pe care au folosit-o toți actorii politici de-a lungul timpului”, ne explică acesta.
Horia Georgescu, președintele al Agenției Naționale de Integritate în perioada 2012-2015.
„Din punct de vedere strict tehnic, există o prevedere clară care nu lasă loc de interpretare. Și aici mă refer la art. 87, litera k din legea 161/2003 referitor la incompatibilitățile aleșilor locali. Acest articol interzice primarilor să exercite: orice alte funcții publice sau activități remunerate, în țară sau în străinătate, cu excepția funcției de cadru didactic sau a funcțiilor în cadrul unor asociații, fundații sau alte organizații neguvernamentale”, explică fostul șef al Agenției Naționale de Integritate .
Îți mai recomandăm De ce ajung condamnații în funcții publice. Codul muncii, politica, decizia instanțelor și câteva exempleAr mai fi o prevedere care impune condițiile în care un primar poate lucra în cadrul unor proiecte europene.
„Cheia în acest caz este activitatea remunerată de manager de proiect pe care legea o interzice. Referitor la argumentul privind indemnizația primită de primar, aceasta se referă la o prevedere generală, pentru toți primarii care desfășoară proiecte cu fonduri europene și pot primi acest bonus, dreptul acesta fiind regăsit în altă legislație”, ne mai explică Horia Georgescu.
„Avem de-a face cu două chestiuni diferite, care provoacă confuzie și de aceea trebuie separate”, mai punctează acesta.
Referitor la conflictul de interese, „un primar nu poate semna un act prim care să își aducă un beneficiu patrimonial, pentru sine, indiferent de ce natură e acesta, excepție fiind beneficiile și drepturile prevăzute de lege similar celui care acordă o indemnizație atunci când se implementează fonduri europene. Legea e la fel de clară și în această situație, nelăsând loc de interpretare”, mai afirmă Horia Georgescu.
Horia Georgescu a plecat din fruntea instituției în 2015, după ce a fost implicat în mai multe anchete ale Direcției Naționale Anticorupție. Anchetele au vizat activitatea sa la Agenția Națională pentru Restituirea Proprietăților și nu cea la de la ANI. În cele din urmă, acesta a fost achitat de judecători de acuzațiile aduse de procurori după ce, în timpul investigațiilor, fusese și arestat.
Dosarele importante ale ANI
Cele mai importante dosare de investigații realizate de inspectorii de integritate după anul 2015 au fost cele de mai jos.
Mai trebuie precizat că aceste cazuri sunt excepțiile, 99% dintre anchetele ANI au vizat consilieri locali și județeni, primari și viceprimari, funcționari din eșalonul 2 sau 3 și medici, mulți dintre ei nici nu se mai aflau în funcții la momentul sesizării de incompatibilitate.
Cristian Victor Piedone Popescu (dosar din 2016), doar fost primar al Sectorului 4 în acel moment, a semnat, în perioada 2013-2015, șase acorduri de funcționare și două autorizații de funcționare pentru God Trust Enterprises SRL, Sport Team Kart SRL și Chocoland SRL, societăți la care copiii săi dețin calitatea de asociat și funcția de administrator. De asemenea, Agenția Națională de Integritate a constatat la data de 14 septembrie 2016 existența indiciilor privind posibila săvârșire a infracțiunii de conflict de interese și a sesizat Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea efectuării cercetărilor.
Ionel Arsene (dosar din anul 2022), președinte al Consiliului Județean Neamț a fost găsit de ANI cu o avere nejustificată de 43.000 de euro. ANI a sesizat Comisia de cercetare a averilor din cadrul Curții de Apel Bacău, în vederea începerii acțiunii de control cu privire la modificările patrimoniale intervenite și veniturile realizate de către liderul PSD.
Cătălin Cherecheș (dosar din anul 2019), primar al municipiului Baia Mare, Județul Maramureș, a fost găsit cu diferențe nejustificate în cuantum de 2,7 milioane de lei între averea dobândită și veniturile realizate.
Gheorghe Carp (dosar din anul 2022), fost senator în Parlamentul României și manager al Spitalului Clinic Județean de Urgență Oradea. S-a aflat în stare de incompatibilitate în perioada 2018 - 2020, întrucât a exercitat simultan cu funcția de manager al Spitalului Clinic Județean de Urgență Oradea și funcția de administrator al unei societăți comerciale.
2022
Daniel Patrianu (dosar din 2022), funcționar public cu statut special - Șef serviciu la Direcția Generală Afaceri Europene, Schengen și Relații Internaționale din cadrul Ministerului Afacerilor Interne. Acesta a fost prins de inspectorii de integritate cu fals în declarații, întrucât nu a declarat veniturile încasate din jocuri de noroc în cuantum de 142.617 de lei.
Adrian Popescu (dosar din 2021), vicepreședinte al Consiliul Județean Bacău în mandatul 2016 – 2020. A fost găsit în incompatibilitate pentru că exercitat simultan funcția de vicepreședinte al CJ Bacău și cea de membru al consiliului de administrație în cadrul regiei autonome de interes național Registrul Auto Român.
Marian Taifas (dosar din anul 2021), primar al Comunei Horia, Județul Tulcea. S-a aflat în stare de incompatibilitate în perioada 2017 - 2021, întrucât, a deținut și exercitat simultan cu funcția de primar și calitatea de comerciant persoană fizică.
Adrian Sorin Mihail (dosar în anul 2021), fost director general în cadrul Regiei Autonome de Transport București - R.A.T.B (actuala Societate de Transport București - STB). ANI a sesizat procurorii cu privire la existența indiciilor referitoare la săvârșirea infracțiunii de conflict de interese pentru că a realizat îndeplinit acte prin care a obținut direct un folos patrimonial pentru sine.
Niculescu Magdalena (dosar din 2020), la acel moment era secretar general adjunct în cadrul Ministerului Transporturilor și fost funcționar public de conducere în cadrul Ministerului Economiei. În ultima funcție a fost găsită în conflict de interese.
Cristinel Viorel Farcaș (dosar din 2020), fost director la o societate comercială la care Primăria Constanța este acționar majoritar sau semnificativ în perioada 2011-2016. Agenția a constatat existența unei diferențe nejustificate în cuantum de 41.450,51 de euro.
Viorel Mocanu (2020), fost secretar de stat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, s-a aflat în stare de incompatibilitate în perioada 16 aprilie – 15 iulie 2019. El a fost simultan în funcția de secretar de stat și calitatea de membru în consiliul de administrație al TAROM SA.
Mădălin Adrian Iscru (dosar din anul 2019), fost consilier personal la Cabinetul Secretarului de Stat din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDRAP) în perioada 01 august - 01 octombrie 2018. În această perioadă, la data de 23 august, societatea comercială Siluan Proiect, unde acesta era asociat unic și funcția de administrator, a încheiat cu Primăria din comunei Casimcea, Județul Tulcea, două contracte de prestări servicii în valoare totală de 45.771 de lei. Cele două contracte au fost finanțate prin Programul Național de Dezvoltare Locală, coordonat de MDRAP.
Nicușor Maldea (dosar din 2018), fost judecător la Tribunalul Caraș-Severin, a fost găsit de ANI cu diferențe nejustificate în cuantum de 181.573 de lei, între averea dobândită și veniturile realizate în perioada exercitării funcției.
Anca Mihaela Podrumaru (dosar din 2018), director în cadrul Ministerului Economiei, a fost găsită într-un conflict de interese de ANI. Ea a semnat pentru angajarea unei persoane care apoi din noua funcție a evaluat-o, pontat-o și plătit pe Anca Mihaela Podrumaru în proiectul DaNuBioValNet.
Doru Brașoan Leșe (dosar din 2017), parlamentar în perioada 2008 – 2012, pentru care Agenția Națională de Integritate a constatat existența unei diferențe nejustificate, în cuantum de 111.675 de euro.
Dosarele asemănătoare cu cel al lui Clotilde, foarte puține
Agenția Națională de Integritate (ANI) a fost înființată în urmă cu 15 ani prin adoptarea Legii nr.144/2007. Începând cu anul 2021, funcția de președinte al Agenției Naționale de Integritate este deținută de Florin Ionel Moise, iar cea de secretar general de către Silviu Ioan Popa.
Instituția de control a averilor aleșilor, demnitarilor și funcționarilor publici trebuie să verifice veniturile și bunurile a aproape 300.000 de oameni, angajați ai statului.
Pe cine verifică ANI, conform datelor obținute de la Secretariatul General al Guvernului:
- 41 de președinți de consilii județene;
- 3.180 de primari;
- 40.022 de consilieri locali;
- 1.338 de consilieri județeni;
- 300 de demnitari;
- 465 de parlamentari
- peste 200.000 de funcționari publici care trebuie să depună declarații de avere.
„Referitor la activitatea ANI cred că datele tehnice sunt suficient de relevante în legătură cu direcția instituției. Mediatic, nu au mai fost dosare de impact. Lumea se întreba dacă mai există și iată că răspunsul este «da». Evaluarea instituției se face prin rapoartele de audit anuale precum si prin Mecanismul de Cooperare și Verificare, care au fost neutre/pozitive”, ne explică Horia Georgescu.
Conducerea instituției ne-a explicat că ANI nu este controlată politic și ne-a transmis exemplul anchetei care l-a vizat anul acesta pe Ionel Arsene, unul dintre cei mai importanți lideri PSD.
Iată o cronologie a activității ANI, realizată în baza datelor publicate de instituție:
2021
ANI a depistat 36 de cazuri în care au fost constatate indicii privind săvârșirea unor fapte penale (folosirea funcției pentru favorizarea altor persoane și conflict de interese penal).
Este vorba de cazuri de suspiciune de infracțiuni penale asemănătoare cu situația lui Clotilde Armand.
2020
Inspectorii de integritate au constatat 17 cazuri referitoare la constatarea indiciilor privind săvârșirea unor fapte penale (conflict de interese penal, folosirea funcției pentru favorizarea unor persoane);
2019
Agenția a mai constatat 11 cazuri referitoare la constatarea indiciilor privind săvârșirea unor fapte penale (fals în declarații, infracțiuni asimilate faptelor de
corupție, folosirea funcției pentru favorizarea unor persoane, evaziune fiscală);
2018
ANI a depistat 5 cazuri referitoare la constatarea indiciilor privind săvârșirea unor fapte penale (fals în declarații);
2017
Doar 3 cazuri referitoare la constatarea indiciilor privind săvârșirea unor fapte penale (fals în declarații, infracțiuni asimilate faptelor de corupție).
Anul 2017 a consemnat cel mai slab bilanț al activității ANI privind dosarele în care aleșii, demnitarii și funcționarii publici ar fi comis posibile fapte penale.
2016
ANI a sesizat procurorii în 20 de cazuri referitoare la constatarea indiciilor privind săvârșirea unor fapte penale (fals în declarații, infracțiuni asimilate faptelor de corupție).
2015
Inspectorii de integritate au constatat 25 de cazuri referitoare la constatarea indiciilor privind săvârșirea unor fapte penale (fals în declarații, infracțiuni asimilate faptelor de corupție etc).
2014
Au fost consemnate 29 de sesizări penale înaintate de ANI către procurori în legătură cu posibile situații în care reprezentanții statului au încălcat legislația penală.
2013
ANI a sesizat procurorii în 22 de cazuri referitoare la constatarea indiciilor privind săvârșirea unor fapte penale.
2012
În urmă cu zece ani, 38 de situații în care reprezentanți ai statului ar fi comis fapte cu urmări penale, în opinia agenților de integritate.
A fost racordul înregistrat de ANI în ultimul deceniu de activitate.
Conducerea
Florin Ionel Moise a fost numit anul trecut în plenul Senatului, pentru un mandat de patru ani, ca președinte al Agenției Naționale de Integritate. El lucrează la ANI din 2008.
În noiembrie 2017, Florin-Ionel Moise a fost numit în funcția de vicepreședinte al ANI pentru patru ani. Dni această funcție a organizat, coordonat, condus și controlat activitățile agenției, potrivit autobiografiei publicată pe site-ul instituției.
Florin Moise conduce ANI interimar, din decembrie 2019, fiindu-i prelungit mandatul, de două ori, de către Senatul României. În organigramă, el postul de vicepreședinte.
Ultimul director cu mandat „plin”, de patru ani, a fost Bogdan Stan, numit de Parlament în 2015.
Între 2019 și 2021 a fost un vid de putere la conducerea instituției. Prin mandatele de interimar, instituția a fost slăbită și a stat mereu la dispoziția majorității parlamentare, care putea în orice moment să dispună încetarea mandatului provizoriu.
Actual președinte Florin Ionel Moise a fost susținut în funcție inclusiv de USR și de Anca Dragu, fostul președinte al Senatului în anul 2021. Aceasta a precizat pentru Europa Liberă că nu l-a propus pe Moise, ci că acesta a fost candidatul susținut de alianță parlamentară PNL-USR-UDMR, care asigura majoritatea în 2021.
ANI trebuia întărit
Cristian-Gabriel Seidler, deputat USR, a declarat într-un interviu acordat Europei Liberă că, în opinia sa, unele acuzațiile ANI la adresa lui Clotilde sunt „forțate”.
„Nu știu să vă răspund, cine și de ce se întâmplă asta. Dar e vizibil că se întâmplă”, afirmă parlamentarul, întrebat dacă dosarul e influențat politic.
Clotilde Armand este probabil cel mai activ politician al Opoziției, atacând direct, cu subiect și predicat, partidele de la guvernare, PSD și PNL.
Experții în integritate consideră că toate politicile publice din jurul ANI trebuie regândite pentru a întări instituția. Prima modificare necesară ar fi una de natură juridică.
„Din punct de vedere legislativ, pentru asigurarea celerității crescute în instanță, în special în materia incompatibilității și a conflictului de interese, precum și aplicarea rapidă a sancțiunilor prevăzute de lege. Procesele durează prea mult și sancțiunile uneori nu se mai pot aplica eficient”, ne mai spune Horia Georgescu.
Întrebat dacă ANI nu riscă să pară o instituție controlată de forțele politice, Horia Georgescu spune că nu, atât timp cât investigațiile agenției vor fi confirmate de anchetele judiciare, respectiv de procesele din instanțe.
„Dar și în această situație, să ne aducem aminte că au fost multe instituții care au greșit și nu s-a întâmplat nimic. Așa se întâmplă peste tot în lume, nu este o situație izolată în cazul României”, spune acesta.