Potrivit art.56 din Codul muncii, „contractul individual de muncă existent încetează de drept (…) ca urmare a condamnării la executarea unei pedepse privative de libertate, de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești”.
Textul de lege vorbește exclusiv de executarea unei pedepse privative de libertate, nu și despre pedepse cu executare sau amenzi penale.
Pentru a refuza angajarea unui condamnat definitiv, angajatorul se folosește de o serie de clauze cuprinse în contractul de muncă.
„Codul muncii este aplicabil tuturor angajaților, indiferent dacă lucrează în mediul public sau în mediul privat. În situația condamnării la închisoare cu suspendare a unui salariat, întreruperea sau continuarea raporturilor de muncă depinde de clauzele din contractul de muncă și/sau de prevederile normative în baza cărora funcționează angajatorul”, ne-a declarat Mihai Badea, deputat USR, fost președinte a Comisiei Juridice a Camerei Deputaților.
Codul muncii versus Codul administrativ
Un caz aparte este cel al funcționarilor publici.
„Codul administrativ prevede că raportul de serviciu încetează de drept la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești de condamnare, indiferent dacă instanța judecătorească aplică o pedeapsă privativă de libertate cu executare sau cu suspendare. Această diferență de regim juridic dintre personalul contractual și corpul funcționarilor publici este necesară pentru protejarea simultană atât a dreptului la muncă al cetățenilor, cât și a interesului general constând în onestitatea persoanelor care au statutul de funcționar public”, adaugă Badea.
Altfel spus, contractual de muncă al unui angajat condamnat definitiv poate continua dacă acesta este condamnat cu suspendare și se poate prezenta la serviciu, cu condiția să nu facă parte din anumite categorii speciale.
„Potrivit dispozițiilor Codului Muncii, contractul de muncă încetează de drept ca urmare a condamnării la executarea unei pedepse privative de libertate de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești. Pe lângă aceste prevederi se aplică și dispozițiile Codului Penal referitoare la pedepsele complementare”, explică pentru „Europa Liberă” avocata Diana Gavra.
Potrivit acesteia, pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi constă în interzicerea exercitării, pe o perioadă de la unu la 5 ani, a unuia sau mai multora din următoarele drepturi:
- dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în alte funcții publice;
- dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat;
Judecați în funcții
Un alt factor care contribuie la menținerea în funcții a unor funcționari cu probleme penale este durata exagerată a proceselor penale, care se întind pe ani de zile. În acest interval inculpatul beneficiază de prezumția de nevinovăție.
Potrivit articolului 4 din Codul de Procedură penală, „orice persoană este considerată nevinovată până la stabilirea vinovăţiei sale printr-o hotărâre penală definitivă”.
Altfel spus, atâta vreme cât cazierele sunt „curate”, nimeni nu poate împiedica angajarea sau păstrarea în funcție a unui funcționar public.
În prezent, cazierele se mai cer doar pentru anumite posturi, începând cu funcționarii publici, gestionarii și terminând cu angajații firmelor de pază.
Un certificat de cazier judiciar e un document eliberat de autorităţi, care cuprinde situaţia judiciară a acestora. Atâta timp cât cazierul este curat și decizia instanței nu este definitivă, persoanele judecate pot ocupa aproape orice post din organigrama instituțiilor publice.
Condamnați la funcții
Recent, fostul director al Spitalului „Malaxa” din București, Florin Secureanu, condamnat pe 14 aprilie de Tribunalul Bucureşti la 5 ani şi 10 luni de închisoare cu executare pentru abuz în serviciu s-a înscris pentru concursul de manager al spitalului Jibou, anunță presa locală.
Acesta a îndeplinit condițiile de concurs, condamnarea sa nefiind definitivă.
Un alt exemplu este cel al notarului Jean Andrei, condamnat definitiv cu suspendare în dosarul retrocedărilor frauduloase de plaje de la Constanța.
Andrei a primit 2 ani cu suspendare sub acuzația de asociere pentru săvârşirea de infracţiuni, fiind condamnat că a autentificat diferitele tranzacţii în celebrul dosar al retrocedărilor, în care Radu Mazăre a fost condamnat la 9 ani de închisoare.
În ciuda acestei condamnări, Andrei este lector universitar la Facultatea de Drept, Departamentul de drept public al Universităţii Bucureşti (UB).
Nefiind funcționar public, instituția nu-i poate desface contractual de muncă, fiind invocat articolul 56 din Codul muncii.
Profesor la drept judecat pentru fapte de corupție este și Dan Șova, fost ministru al Transporturilor în guvernului Victor Ponta.
Şova a fost condamnat în iunie 2018 de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la trei ani închisoare, însă el a fost eliberat din penitenciar după şase luni, pedeapsa fiindu-i anulată în baza unei decizii a Curţii Constituţionale.
El predă în cadrul Departamentului de Drept public al Facultății de Drept București.
În noiembrie 2021 Șova era condamnat în primă instanță la 4 ani de închisoare cu executare în dosarul CET Govora, hotărârea nefiind definitivă.
Funcții politice plătite din bani publici
În decembrie 2021, premierul Nicolae Ciucă îl numea pe Marian Necșu, fost vicepreședinte al Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), pe postul de Secretar general al Guvernului.
Neacșu a fost condamnat definitiv în 2016 de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) la șase luni de închisoare cu suspendare pentru conflict de interese, după ce își angajase ilegal fiica la biroul său de parlamentar.
Fostul secretarul general adjunct al Guvernului, Costel Barbu, a fost numit în funcție de Ludovic Orban în decembrie 2019. Deputat liberal de Teleorman, Barbu a fost condamnat în 2015, fiind găsit în incompatibilitate. El a fost demis din funcția de primar al comunei teleormănene Suhaia.
În 2010, Costel Barbu, pe atunci primar al comunei Suhaia, a fost trimis în judecată alături de alte 19 persoane pentru infracţiunile de distrugere, ultraj contra bunelor moravuri, tulburarea liniştii şi ordinii publice şi violare de domiciliu.
În 2014, a fost condamnat definitiv la 2 ani închisoare cu suspendare pentru ultraj contra bunelor moravuri.
Aleșii poporului - împiedicați doar de judecători
O altă categorie de cercetați penal care ocupă funcții publice o reprezintă candidații câștigători în urma unor alegeri.
În cazul lor, doar instanța de judecată poate interzice ca aceștia să participe la alegeri sau să ocupe o funcție publică o anumită perioadă de timp.
Primarul din Baia Mare, Cătălin Cherecheș este condamnat în primă instanță la 5 ani închisoare pentru luare de mită. În februarie 2022, judecătorii au mai decis ca edilul să nu ocupe o funcție publică 4 ani de la hotărârea definitivă.
„Interzice inculpatului exercitarea, pe o durată de 4 ani, cu titlu de pedeapsă complementară, începând cu data executării sau considerării ca executate a pedepsei principale, a următoarelor drepturi:
- de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice;
- de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat;
- de a ocupa funcţia de primar”, se arată în decizia Tribunalului Cluj.
Cătălin Cherecheș a fost reales în funcție la alegerile locale din 2016, în timp ce se afla în arest preventiv. El a câștigat alegerile cu 70% din voturile exprimate.
În condițiile în care legea nu prevede interdicții în alegerea unor condamnați definitiv, decizia judecătorească este singura modalitate de a opri un penal să fie ales într-o funcție publică și ea este tot mai folosită de instanțele de judecată.
„Pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi constă în interzicerea exercitării, pe o perioadă de la unu la 5 ani, a unuia sau mai multora din următoarele drepturi, respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în alte funcții publice sau dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat. De reținut este că această pedeapsă se aplică pe durată determinată și numai în situațiile când condamnarea vizează infracțiuni în legătură cu funcția publică exercitată”, precizează Diana Gavra.
Fostul primar al Sectorului 5, Cristian Popescu Piedone, a câștigat alegerile în septembrie 2020 chiar dacă era condamnat pe fond la o pedeapsă de 8 ani și 6 luni închisoare în dosarul Colectiv.
Sentința definitivă a venit recent, fiind micșorată la 4 ani. În plus, Curtea de Apel București a decis să-i interzică lui Piedone ocuparea unei funcții publice 5 ani după executarea pedepsei.
Inițiativă civică ținută la sertar
În urmă cu patru ani era la modă un subiect îndelung dezbătut și considerat mai mult decât firesc de peste un milion de români: „Fără penali în funcții publice”.
Era o inițiativă cetățenească ce avea ca scop interzicerea ca cetățenii condamnați definitiv să mai ocupe funcții publice în instituțiile de stat.
Preluată de Uniunea Salvați România (USR) inițiativa a adunat peste 1 milion de semnături pentru a deveni lege și a ajuns în Parlament. Miza este modificarea Constituției în acest sens.
Documentul a trecut, în anul electoral 2020, de Camera Deputaților. Nu și mai departe. La Senat, nu s-a mai întâmplat nimic.
