Marile parchete - DNA, DIICOT și Parchetul General sunt conduse în prezent de interimari, iar una dintre măsurile așteptate de la noul ministru liberal al Justiției, Cătălin Predoiu, este să pornească procedura de selecție pentru numirea unor procurori-șefi cu mandat plin. Totuși, două asociații de magistrați fac apel la Predoiu să amâne această intenție și să modifice mai întâi legislația privind procedura de selecție a șefilor marilor parchete, în acord cu recomandările făcute în cadrul MCV, de către Comisia Europeană, dar și de Comisia de la Veneția, GRECO sau Consiliul Consultativ al Procurorilor Europeni.
În toate recomandările privind justiția, făcute României de instituțiile internaționale, inclusiv în cadrul MCV, se cere stabilirea prin lege a unui mecanism transparent de numire a procurorilor-șefi, care să ofere garanții că procesul nu este politizat sau făcut de formă, astfel încât cei mai buni profesioniști să se înscrie în cursă.
Cele două asociații arată că simplele declarații politice făcute de liderii PNL, că procedurile de selecție se vor face pe baza unor criterii de profesionalism nu sunt suficiente.
„Prin aceste Rapoarte MCV s-a evidențiat o continuă slăbire a sistemului de control și echilibru din cadrul procedurilor de numire a procurorilor de rang înalt, precum și o îndepărtare de la recomandările Comisiei de la Veneția, prin creșterea gradului de libertate a ministrului justiției în selecția candidaților, prin limitarea competențelor președintelui României și, mai ales, prin reducerea rolului Consiliului Superior al Magistraturii”, arată cele două asociații, într-un Apel dat vineri publicității.
Îți mai recomandăm Raportul MCV constată „frecvenți pași înapoi” pentru Justiția din România. Bulgaria o ia înaintea RomânieiRapoartele GRECO privind România au recomandat ca procedura pentru numirea în și revocarea din funcțiile cele mai înalte din parchet, cu excepția procurorului general, să se facă printr-o procedură transparentă și bazată pe criterii obiective, iar Consiliului Superior al Magistraturii să i se acorde un rol mai important în această procedură, mai arată magistrații.
GRECO a mai arătat că este preocupat de faptul că autoritatea supremă privind deciziile de recrutare în cadrul sistemului judiciar rămâne la ministrul justiției și că, în plus, această distribuție deja inegală a rolurilor decizionale este intensificată prin limitarea dreptului președintelui României de a refuza numirea candidaților propuși la doar o singură dată pentru motive de oportunitate.
Comisia de la Veneția a arătat că este necesar să se păstreze un echilibru între nevoia de legitimitate democratică a numirii conducătorului parchetului, pe de o parte, și exigența de depolitizare, pe de altă parte. Din această perspectivă, în cazul în care se recurge la un mecanism de numire cu implicarea puterii executive și/sau legislative, sunt necesare garanții suplimentare pentru a diminua riscul de politizare a procuraturii, motiv pentru care implicarea efectivă a unui consiliu judiciar sau a unui consiliu pentru procurori, dacă o astfel de structură există, este esențială, reprezentând o garanție de neutralitate și de expertiză profesională, apolitică.
Îți mai recomandăm Iordache critică Raportul GRECO și pe Birchall: „Nu desființăm Secția Specială, suntem o țară independentă, sunt lucruri inacceptabile”
Consiliul Consultativ al Procurorilor Europeni (CCPE) a statuat, prin Avizul emis la 16 mai 2019, că o autoritate profesională independentă, cum ar fi un Consiliu pentru procurori, ar trebui să fie competentă pentru numirea, promovarea și sancționarea disciplinară a procurorilor, care exclude sau cel puțin restricționează intervenția altor organe ale statului.
Ca urmare a pozițiilor exprimate de aceste organisme europene, fostul ministru al Justiției a considerat necesar să nu uzeze de competențele sale, motiv pentru care a și revocat, cu efecte imediate, procedura de selecție a procurorilor în vederea efectuării propunerii de numire pentru funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, arată cele două asociații de magistrați.
Îți mai recomandăm Comisia de la Veneția, raport dur în care critică Secția Specială: Riscă să devină un obstacol în calea luptei anticorupție
Cele două asociații consideră că simplele declarații politice ale lui Ludovic Orban și Cătălin Predoiu nu sunt suficiente și este nevoie de modificarea legii: „Astfel de declarații și îndemnuri, specifice oricărui discurs politic, nu pot suplini garanțiile reale pe care le-ar conferi instituirea unui nou cadru legislativ, în conformitate cu recomandările cuprinse în rapoartele Comisiei Europene din cadrul MCV, GRECO, Comisiei de la Veneția și Consiliul Consultativ al Procurorilor Europeni, cu doleanțele exprimate de mii de magistrați români în cursul anilor 2017 și 2019”.
„Pentru aceste motive, considerăm că un indiciu cu privire la faptul că și ministrului Justiției îi pasă de independența magistraților, de cetățeni (inclusiv de cei care au ieșit în stradă pentru a apăra independența justiției) și de lege (inclusiv de calitatea acesteia și de conformitatea cu standardele minimale internaționale), va rezulta din capacitatea sa de a se abține de la a utiliza un instrument de natură a afecta independența justiției”, arată magistrații în scrisoarea lor.