Disidență în PNL. Premierul Bolojan a câștigat prima luptă în partid, însă bătălia pare departe de a se fi încheiat

Criticat în ultimele săptămâni de mai multe persoane din propriul partid, președintele Partidului Național Liberal (PNL), Ilie Bolojan, a obținut luni seara un vot de încredere de la 47 din cei 50 de lideri ai partidului – majoritatea șefi de filiale județene.

A obținut acest vot la cererea sa, într-o ședință a Biroului Politic Național (BPN) care a durat aproximativ cinci ore.

Ilie Bolojan a cerut votul de încredere colegilor la numai jumătate de an după ce partidul i-a cerut, în vara lui 2025, să preia PNL.

Partidul Național Liberal venea atunci după eșecurile electorale din 2024 și după o alianță guvernamentală de trei ani cu Partidul Social Democrat, al cărei bilanț guvernamental a fost un deficit bugetar record în Uniunea Europeană (9,3 % din PIB în 2024).

Victoria lui Ilie Bolojan la ședința BPN de luni seara nu a fost însă totală.

Pe lângă încrederea reconfirmată de partid în Bolojan, a mai fost un vot. Unul în care liderii cu cele mai slabe rezultate la ultimele alegeri nu au putut fi înlocuiți – așa cum ar fi vrut președintele liberalilor.

Filialele ale căror șefi Bolojan îi voia schimbați sunt sectoarele 2, 3, 4 și 5 din București, precum și cei din Covasna, Harghita, Ialomița, Galați, Buzău.

„În urma votului, rezultatul a fost următorul: 35 de voturi pentru, 6 voturi împotrivă și 9 abțineri. De asemenea, cinci lideri PNL au absentat de la vot. Întrucât nu a fost întrunită majoritatea calificată de două treimi prevăzută de statut (*37 de voturi), propunerea de demitere nu a fost adoptată, iar conducerile filialelor respective își păstrează mandatul”, a anunțat PNL.

Președinta filialei Sector 2 a PNL este fosta ministră a Educației, Monica Anisie, liderul PNL Sector 3 este Andrei Baciu, fost secretar de stat în Ministerul Sănătății, președintele filialei Sector 4 este Ionuț Stroe, iar al filialei Sector 5 este Dan Meran.

Președinții filialelor Harghita și Covasna sunt Victor Sebastian Buzilă, respectiv Olimpiu Floroian.

Eurodeputatul liberal Rareș Bogdan, care s-a aflat în echipa de conducere când partidul era condus de Nicolae Ciucă, a declarat, citat de news.ro, că preşedintele PNL Ilie Bolojan nu poate să ceară vot de încredere din lună în lună.

Dacă vrea să ceară vot de încredere – să facă Consiliu Naţional şi să stea de vorbă cu primarii, a spus Rareș Bogdan, unul dintre liberalii care l-au criticat, recent, pe premierul Bolojan.

Îți mai recomandăm Prim-vicepreședinte PNL, Ciprian Ciucu despre colegi: Unii nu au mai dat drumul privilegiilor. La partid avem 20 de milioane de euro datorie

PNL a mai anunțat luni un pachet amplu de relansare economică, „aflat în curs de definitivare”, cu două direcții: reconfigurarea schemelor de ajutor de stat și modificări fiscale pentru microîntreprinderi și „întregul mediu de afaceri”.

Fără Ilie Bolojan de față, la Parlament, un vot pentru liderul grupului PNL a avut un scor mai strâns

Luni, 2 februarie, a fost și prima zi din noua sesiune parlamentară a actualului legislativ, iar liberalii și-au votat liderii din grupul politic de la Camera Deputaților.

Votul a avut o însemnătate mai mare decât la precedentele alegeri.

Împotriva actualului lider al grupului liberal de la Camera Deputaților, Gabriel Andronache – în funcție de peste cinci ani – a candidat Ciprian Dobre, președintele filialei Mureș a formațiunii.

Surse politice au declarat pentru Europa Liberă că, în timp ce Andronache a fost susținut de aripa Ilie Bolojan din PNL, Dobre ar fi avut susținerea disidenței din partid, între care s-ar afla și liderul PNL Ilfov, Hubert Thuma.

Thuma este președintele Consiliului Județean Ilfov.

Hubert Thuma este președintele Consiliului Județean Ilfov.

Europa Liberă a încercat să vorbească cu președintele organizației PNL Ilfov, însă acesta nu a răspuns apelurilor.

Votul a fost strâns în favoarea actualului lider: Gabriel Andronache: 29 la 22, potrivit unei surse liberale prezente la ședința deputaților, care a cerut să rămână anonimă.

Gabriel Andronache este liderul grupului PNL de la Camera Deputaților din 2020 și e deputat de 18 ani. Este liberal din anii 1990, jurist de meserie, iar din iunie 2025 conduce Comisia Naţională pentru Statut şi Regulamente a PNL.

Înainte de ședința de la Cameră, liderul PNL Timiș, deputatul Marilen Pirtea, a declarat pentru Europa Liberă că Andronache e un profesionist care ar trebui să rămână la conducerea grupului liberal.

„Gabi Andronache se bucură de aprecierea colegilor. Este un profesionist, știe bine procedura parlamentară”, a argumentat Pirtea.

Îți mai recomandăm Nicușor Dan: E puțin probabil un guvern minoritar. Nu există alternativă la Bolojan. Pentru servicii, partidele au cerut criterii

Liderul PNL Ilfov, Hubert Thuma, este printre puținii liberali care, recent, au criticat deschis unele măsuri luate de Guvernul Ilie Bolojan.

Când premierul a anunțat că autoritățile locale și centrale vor primi mai puțini bani de la bugetul național în 2026 – în ciuda creșterii impozitelor locale – Thuma a replicat pe Facebook:

„De principiu, sunt de acord cu Primarul General Ciprian Ciucu privind nevoia unui buget unic metropolitan pentru regiunea București-Ilfov. Până la reorganizarea administrativ-teritorială, ar fi corect să existe un buget total București–Ilfov, iar repartizarea IV G (impozitul pe venit – n.r.) între cele două entități să se facă proporțional cu populația. Într-un astfel de model, Ilfovul ar trebui să primească cel puțin de cinci ori mai mult din impozitul pe venit global decât în 2025”.

Îți mai recomandăm Guvernul vrea să schimbe radical foaia în finanțarea provinciei. Primarii sunt nemulțumiți. Disputa amână adoptarea bugetului pentru 2026

Și eurodeputatul Rareș Bogdan a criticat anumite măsuri economice ale Guvernului. Deși nu mai face parte din conducerea PNL de când Ilie Bolojan a devenit președintele partidului, Bogdan a mers la ședința liberalilor de pe 19 ianuarie.

El a reclamat atunci că, după ce ar fi vorbit cu aproape 200 de primari PNL şi preşedinţi de consilii judeţene, a constatat că aceștia „sunt foarte speriaţi că practic rămân fără cotele defalcate (bani alocați de Guvern autorităților locale – n.r), în condiţiile în care, la unii dintre ei, 40% sau 60% din buget îl fac cu aceste cote defalcate”.

În replică, Ciprian Ciucu, prim-vicepreședintele PNL și primarul general al Capitalei, a declarat pe 25 ianuarie, la Antena 3, că „ceea ce apare în presă este diferit de ceea ce se întâmplă în interior. Am văzut stenograme false de la Vila Lac (unde avusese loc o ședință a PNL – n.r.). Nu au fost!”.

Rareș Bogdan este supărat și din cauza apropierii conducerii PNL de Uniunea Salvați România (USR), partid aflat la guvernare, care susține reformele propuse de Ilie Bolojan.

„Vreau să ştiu exact de relaţia pe care o avem cu USR, pentru că mi se pare că uneori, colegi de-ai mei, din conducerea PNL, sunt mai apropiaţi de USR decât de propriul partid”, a spus Bogdan, citat de agenția de presă news.ro.

Îți mai recomandăm Ministrul Finanțelor: Proiectul de buget pe anul 2026 prevede 20 de miliarde de euro pentru investiții

PSD, ghimpele din coasta premierului Ilie Bolojan

Conflictele permanente dintre PSD și premier și, mai nou, din interiorul PNL, par a deveni piedici tot mai serioase în calea adoptării reformei administrației, negociată în coaliția de guvernare. Un alt efect este întârzierea adoptării Legii bugetului pe 2026.

Încă de la primele discuții pe tema nevoii reducerii cheltuielilor publice în primării, consilii județene și ministere, din septembrie, aproape tot Partidul Social Democrat (PSD), de la liderul său, Sorin Grindeanu, miniștri și până la primari de sectoare sau localități mai mici, îl critică constant pe premier și chiar amenință cu blocarea guvernării.

Premierul a propus inițial reduceri masive de angajați în administrația locală, însă PSD s-a opus.

Pe 14 noiembrie 2025, premierul Ilie Bolojan anunța la Interviurile one2one că reforma administrației urma să fie adoptată în câteva zile. Au trecut două luni și jumătate de atunci. Reforma nu a fost adoptată.

Îți mai recomandăm Ilie Bolojan: Nu vor fi majorări de taxe în 2026, dacă se continuă reformele. Fără reformă în administrație, bugetul pe 2026 este compromis

În acest timp, PSD a anunțat că nu acceptă proiectele premierului dacă nu sunt votate la pachet cu planuri de relansare economică, incluse în Legea bugetului, și un pachet de „solidaritate” cu cei cu venituri mici.

Adică ajutoare pentru pensionarii cu pensii sub 3.000 de lei, persoanele cu dizabilități, mame singure care au copii în întreținere.

Potrivit PSD, pachetul de relansare economică este vital pentru menținerea locurilor de muncă și pentru supraviețuirea firmelor românești, în timp ce pachetul de solidaritate urmărește protejarea celor afectați direct de măsurile de austeritate: pensionari cu venituri mici, copii cu dizabilități, mame, veterani și persoane cu handicap.

Impactul bugetar total este estimat la 3,39 miliarde de lei și ar viza peste cinci milioane de beneficiari.

În paralel cu opoziția la premier, PSD a făcut coaliție cu AUR în Consiliul Local al Primăriei Generale a Bucureștiului, condusă de prim-vicepreședintele PNL Ciprian Ciucu.

Proiecte precum comasarea și desființarea unor instituții locale și creșterea prețului unei călătorii cu transportul public de suprafață, de la 3 la 5 lei, au fost blocate săptămâna trecută.

Revenind la reforma administrației, cea care ar trebui să ducă fie la reducerea numărului de bugetari, fie la alt tip de economii la fondul de salarii, premierul a explicat pe 27 ianuarie, la postul de radio RFI, că reforma administrației și pachetul de relansare economică trebuie adoptate cât mai repede, înainte de votul Parlamentului la Legea bugetului.

„Se amână probabil cu o săptămână luarea unei decizii pe tema asta”, spunea premierul în urmă cu șapte zile.

Săptămâna a trecut fără anunțarea deciziei.

Toate reformele din ultimele șase luni au fost adoptate de Guvern prin angajarea răspunderii în Parlament, ceea ce a însemnat și un vot de încredere al Legislativului în Guvernul Ilie Bolojan.

Tot în interviul de la RFI, de pe 27 ianuarie, premierul a explicat că, de această dată, ar putea recurge la adoptarea reformei administrației prin ordonanță de urgență:

„Cea mai rapidă formulă este cea de ordonanţă de urgenţă, pentru că intră în vigoare imediat. Sigur, cu riscurile de dezbatere în parlament şi de modificări ulterioare. Dacă din punct de vedere constituţional aspectele sunt rezolvate, ar fi o variantă de intrare imediată”, a explicat Bolojan.

Îți mai recomandăm Ilie Bolojan: Rotația premierului va fi respectată. Mesaj de stabilitate pentru investitori, pe fondul tensiunilor din Coaliție

Odată cu amânarea reformei administrației, crește și nemulțumirea cetățenilor afectați de creșterea TVA, a prețului energiei electrice, combustibililor și alimentelor, precum și a impozitelor pe proprietăți.

Oamenii acuză că, în timp ce ei suportă reducerea deficitului bugetar, în administrație reducerile de cheltuieli nu se aplică.

Întrebat duminică, 1 februarie, la Antena 3, de ce PSD nu iese de la guvernare dacă este așa de nemulțumit de premier, Daniel Băluță, primarul Sectorului 4 și vicepreședinte al PSD, a răspuns că formațiunea nu poate neglija adoptarea Legii bugetului țării în Parlament.

El a sugerat că PSD ar putea face o mișcare care să schimbe ordinea în actuala coaliție de guvernare.

Deocamdată, nimeni nu știe exact când va fi adoptată Legea bugetului pe 2026.

În lipsa bugetului de stat adoptat, ministerele și alte instituții funcționează la cote de avarie, chiar dacă sunt obligate să facă investiții majore, așa cum este cazul Ministerului Apărării.

Fără Legea bugetului în vigoare, nici primăriile nu-și pot adopta propriile bugete.

Ce spun alți liberali

Președintele PNL Iași, Alexandru Muraru, spune că Ilie Bolojan a impus, după ce a preluat șefia partidului, ca funcțiile de conducere de la Parlament repartizate liberalilor să fie ocupate de oameni cu experiență și expertiză, în funcție de un clasament al organizațiilor.

În ceea ce privește opoziția din interiorul PNL, Alexandru Muraru amintește că mandatul lui Ilie Bolojan de președinte al partidului este de doi, nu de patru ani.

Mandatul liderului PNL a început în iulie 2025 și a fost acordat de peste 950 de liberali din cei 1.000 care au votat.

„Acest om (Ilie Bolojan – n.r.) a fost cerut de organizații. Să ne aducem aminte momentul noiembrie 2024. El a cerut explicit ca mandatul său să fie de doi ani și nu de patru ani. Noi am și modificat statutul în acest sens, anul trecut, în vară, când am avut congresul, tocmai pentru a nu se agăța de scaun”, spune Alexandru Muraru pentru Europa Liberă.

Deputatul liberal ieșean susține că, în PNL, Ilie Bolojan se bucură încă de o „majoritate covârșitoare”.

Muraru afirmă că, de fiecare dată când în partid s-a votat pentru reforme, nu au existat mai mult de „una, două abțineri”.

Întrebat de Europa Liberă dacă printre cei care s-au abținut s-a aflat și liderul PNL Ilfov, Hubert Thuma, Muraru a răspuns afirmativ.

Fostul președinte al Partidului Național Liberal și ex-prim-ministru al României (2019-2020) Ludovic Orban spune pentru Europa Liberă că PNL are nevoie acum de „coeziune și susținere a echipei guvernamentale”.

Orice „frământare” internă (în PNL – n.r.) va dăuna atât echilibrului în coaliție, cât și imaginii Partidului Național Liberal.

În prezent lider al Partidului Forța Dreptei, Ludovic Orban apreciază că „deja, în șase luni, premierul Bolojan a reușit să obțină rezultate evidente”.

Ludovic Orban a fost premier al României din toamna anului 2019, timp de un an.

El continuă: „Aceste rezultate, practic, au ajutat ca România să treacă un hop extrem de dificil. Se poate spune că am depășit riscul major în care ne aflam, de a fi retrogradați la categoria junk (nerecomandată investițiilor – n.r.). Practic, s-a recâștigat încrederea partenerilor internaționali, a finanțatorilor, inclusiv încrederea mediului de afaceri în Guvern”.

Întrebat care crede că este miza liberalilor care contestă măsurile economice inițiate de premier, Ludovic Orban răspunde:

„Nu pot să aibă nicio miză în momentul de față, practic orice fel de șubrezire a autorității și a legitimității lui Ilie Bolojan în poziția de președinte al PNL și de premier face rău până la urmă, României”, conchide fostul lider liberal.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.