Când Guvernul le-a dat verde primăriilor, în decembrie 2025, să crească impozitele pe proprietăți chiar și cu 250%, el și-a îndulcit decizia amară cu anunțul că banii strânși astfel în plus de la contribuabili vor rămâne, toți, în comunități.
Ar fi vorba despre o sumă estimată de Guvern pentru 2026 de 3,7 miliarde lei, respectiv peste 30% față de anul 2025. De la clădiri ar urma să vină un plus de 1,42 miliarde lei, de la terenuri alte +1,09 miliarde lei, iar de la autoturisme / mijloace de transport ar fi vorba de +1,18 miliarde lei.
3,7 miliarde de lei ar însemna aproximativ 0,2 % din produsul intern brut (PIB) al României estimat pentru 2026.
Reversul medaliei anunțat de Guvern era că, în schimb, primăriile nu vor mai primi bani în compensare de la centru, când rămân cu conturile goale, așa cum se întâmplă dintotdeauna.
„Trebuie subliniat faptul că banii colectați din impozitele și taxele locale rămân la bugetele locale, bugetul de stat nemaiputând să asigure transferurile în creștere ca urmare a deficitului bugetar”, explica Guvernul pe 11 ianuarie.
Surse de venituri pentru primării
Primăriile au mai multe surse de venit:
- impozitele și taxele locale încasate pe proprietăți plus amenzile date de Poliția Locală;
- cotă parte din impozitele pe venit - distribuită de Guvern între autorități locale (63 la sută în ultimii ani) și bugetul național;
- cotă defalcată din TVA (taxa pe valoarea adăugată) - redistribuită de Guvern.
Între timp, primarul orașului Buzău, Constantin Toma, de la Partidul Social Democrat (PSD) spune pentru Europa Liberă că Executivul ar putea diminua sumele trimise în teritoriu, încasate din TVA și impozit pe venit. Nu este clar cât anume deocamdată.
Ideea că banii veniți de la centru ar putea fi mai puțin decât în anii trecuți îi supără însă pe mulți primari – în special pentru că aproximativ 70% dintre comune nu-și pot asigura fondurile necesare din încasări proprii, de pe plan local, după cum susține pentru Europa Liberă președintele Asociației Comunelor din România, Emil Drăghici. În România, sunt peste 2.800 de comune.
Pe de o parte, pot fi mai mulți angajați decât permite bugetul. Pe de altă parte, nu toți proprietarii își plătesc la timp impozitele, alții nu plătesc deloc, iar la țară, firme care să plătească taxe fie nu sunt, fie sunt prea puține ca să aducă sume consistente bugetului local.
Rata de conformare la plata impozitelor pe proprietăți variază între 30 și peste 90%.
„În Bacău, rata de conformare este de peste 80%, peste media națională, de exemplu”, explică pentru Europa Liberă primarul orașului, Lucian Stanciu Viziteu, de la Uniunea Salvați România (USR).
Toată partea a doua a lunii ianuarie, primarii și guvernul au negociat.
Fără rezultat deocamdată. Și, cu cât negocierile se prelungesc, cu atât crește tensiunea politică între PSD, partid care face parte din coaliția de guvernare, și premier.
Ultima discuție a avut loc miercuri, 28 ianuarie, între coordonatorul negocierilor, vicepremierul Tánczos Barna și primarii din București.
În Capitală, bucureștenii s-au pronunțat la referendumul organizat în 2024 inclusiv pentru redistribuirea veniturilor între primăriile de sector (care iau grosul banilor) și primăria generală, fără bani de investiții.
La finalul discuțiilor, vicepremierul Tánczos Barna, fost ministru de Finanțe al României în prima parte a lui 2025, a transmis: „Căutăm soluții pentru ca Bucureștiul să beneficieze de finanțarea necesară dezvoltării și să ne asigurăm că avem un buget național echilibrat prin continuarea consolidării fiscal-bugetare”.
„Deciziile privind repartizarea impozitelor și echilibrarea bugetelor locale vor fi luate după realizarea analizelor necesare și un dialog cu structurile asociative ale autorităților publice locale”, a adăugat el.
Europa Liberă a încercat să vorbească cu vicepremierul Tánczos Barna, însă demnitarul nu a răspuns mesajelor și apelurilor.
Între rundele de discuții privind banii pe care îi vor primi în 2026 autoritățile locale, PSD, nemulțumit de felul cum decurg discuțiile referitoare la bugetul pentru acest an, îl amenință iar pe Ilie Bolojan cu demiterea, prin moțiune de cenzură.
Claudiu Manda, eurodeputat PSD, i-a transmis premierului Ilie Bolojan, pe 27 ianuarie, într-o postare pe Facebook:
„Curtea Constituțională, prin decizia nr. 85/2020, a stabilit clar că nominalizarea aceluiași premier după ce un guvern a picat prin moțiune de cenzură este neconstituțională. Domnule Bolojan, guvernăm sau…?”
Claudiu Manda este secretarul general al PSD și soțul Liei Olguța Vasilescu, primărița Craiovei, cea care în ultimele zile a avut o dispută publică cu premierul Ilie Bolojan pe tema lipsei căldurii și a apei calde din cel mai mare oraș al județului Dolj.
În timp ce premierul a declarat recent la Digi24, că „la Craiova au fost alocate pentru un CET (Electrocentrale – n.r.) 168 de milioane de euro timp de patru ani de zile şi nu s-au făcut lucrări acolo”, primărița Craiovei a răspuns miercuri, pe contul său de Facebook, că Ilie Bolojan dă dovadă de un „habarnism solemn”.
Și asta după ce, susține Lia Olguța Vasilescu, prim-ministrul ar fi respins soluțiile de salvare a Electrocentrale Craiova și ar urmări „pur și simplu să se închidă, iar orașul să rămână fără nicio soluție”.
Electrocentrale Craiova aparține în proporție de 70 la sută Ministerului Energiei, condus de ministrul PSD Bogdan Ivan.
„Păcat că falimentarea voită de către Guvern a CET-ului de la Craiova va slăbi și mai mult Sistemul Energetic Național, dar pentru unii, care tot fac scenarii să vândă Hidroelectrica și alte companii de stat dacă nu le pot falimenta, e un scop în sine. Țapi ispășitori pe care să dea vina vor găsi mereu”, a mai afirmat primărița Craiovei.
Joi, 29 ianuarie, președintele Nicușor Dan a declarat într-un interviu acordat postului Digi24 că, în condițiile de austeritate din 2026, primarii trebuie să înțeleagă că nu pot primi mai mulți bani decât anul trecut.
„Eu cred că – aici probabil că o să supăr nişte primari – în condiţiile în care pe deficit toată lumea a strâns cureaua, nu e rezonabil să ceri să ai mai mult decât ai avut în 2025”, a spus el.
Mai mult, președintele a lăsat să se înțeleagă în același interviu că agreează planul Guvernului de a diminua alocările, de la centru, către primării.
„Aşa cred eu că e corect: sau o parte din aceste impozite colectate local vin la bugetul de stat sau există o mică diminuare a cotei din impozitul pe venit”, a spus Nicușor Dan.
Primăria Capitalei „nu are bani nici să treacă strada”
Negocierile tehnice între liderii guvernului și primari s-au transformat mai jos, la nivel local, în lupte politice cu efecte concrete.
De exemplu, joi, pe 29 ianuarie, în ședința Consiliul General al Bucureștiului, consilierii PSD s-au aliat cu cei ai Alianței pentru Unirea Românilor (AUR) și ai altor partide de opoziție și au blocat planul primarului general, Ciprian Ciucu, de a comasa/desființa unele instituții locale pentru a face economii.
Ciprian Ciucu este primvice-președintele Partidului Național Liberal (PNL), condus de premierul Ilie Bolojan.
„Acestea (instituțiile propuse pentru comasare sau desființare – n.r.) trebuiau închise de aproximativ doi ani, chiar la recomandarea Curții de Conturi. Legea spune clar: toate instituțiile sub 50 de angajați trebuie închise/preluate în organigrama altor instituții. Sunt instituții care au câte unul, câte trei, câte cinci angajați”, a explicat primarul general după ședința Consiliului General de joi.
Ciprian Ciucu a menționat că instituțiile pe care le-a propus spre desființare „au acumulat în total, anul trecut, circa 7,7 milioane de lei datorii. Vor continua să acumuleze datorii, iar datoriile vor fi și mai mari”.
Totodată, majoritatea consilierilor generali s-a opus și creșterii prețurilor biletelor de transport în comun de suprafață.
Primarul Ciprian Ciucu spune că decizia majorării prețului unei călătorii – de la 3 la 5 lei – era luată de dinainte ca el să fie primar, așa că justificarea noii opoziții din Consiliul General nu poate fi decât una politică.
„PSD, PPUSL și AUR au decis să nu meargă automat cu vechea majoritate de care s-au bucurat după alegerile locale domnul primar general Nicusor Dan și domnul primar general interimar, Stelian Bujduveanu, și au dorit să avem o «ședință de calibrare», de măsurare a forțelor, să înțeleg că sunt dependent de ei pentru a face ceea ce am promis bucureștenilor și că, pentru a pune orașul nostru la punct, este nevoie de negocieri”, a scris primarul Ciprian Ciucu pe Facebook după ședința Consiliului Local.
Anterior, pe 13 ianuarie, primarul general al Capitalei anunțase public că „acum, în acest început de an, PMB (Primăria Generală București – n.r.) nu are bani nici să treacă strada”.
Pentru că bugetul național nu este aprobat, nici primăriile nu pot adopta bugetele proprii. Așa că primesc o cotă lunară de la Ministerul de Finanțe pentru a nu se închide până la adoptarea bugetului național pe anul în curs.
Ciucu a explicat că, în cel mai bun caz, Primăria Generală ar putea să-și voteze bugetul pentru 2026 în luna martie.
Primarul general a explicat și cum s-au cheltuit banii în ianuarie, adică cele 317 milioane de lei primite de la Finanțe, sumă mai mică decât în anii precedenți. Iată câteva exemple de plăți dintre cele enumerate de primarul General în postarea lui:
- „75 milioane lei au mers doar pe salarii;
- 35 milioane lei sunt arieratele;
- 90 milioane lei dăm la STB (Societatea de Transport București – n.r.) pentru a-și plăti salariile, pentru funcționare și pentru a-și plăti rata la ANAF. Asta din datoria de 700 de milioane pe care o avem la STB;
- 10 milioane lei merg pentru transportul public din Ilfov, din datoria de 21 de milioane pe care o avem. Mi se pare absurd ca PMB să plătească aproximativ 150 de milioane de lei pe an pentru transportul din Ilfov, dar acesta este un subiect pe care voi reveni după ce mă voi pune la punct cu toată politica de mobilitate «gândită» și aplicată în acest moment;
- 30 milioane lei merg la Termoenergetica. Au cerut dublu. Sper să se descurce din încasări. Salariile pe ianuarie vor fi plătite. Reamintesc că datoria publică pe care o avem la Termoenergetica este 590 de milioane. Și crește;
- 6 milioane lei vor merge negereșit la iluminatul public;
- 3 milioane lei la riscul seismic, pentru că ne pleacă muncitorii din șantiere și e mai bine să finalizezi lucrările începute decât să le lași să se degradeze”.
Ciprian Ciucu mai spune că, după achitarea facturilor enumerate mai sus, a plăților pentru copiii cu dizabilități și a altor urgențe, Primăria Generală a rămas cu „circa 20 de milioane de lei”.
Pe 13 ianuarie, tot pe Facebook, Ciprian Ciucu promitea „reforme, restructurări, comasări, tăieri de cheltuieli”.
Primele dintre acestea au fost blocate de noua majoritate în Consiliul General, joi, 29 ianuarie.
Ciucu spune că „la Legea Bugetului din acest an este IMPERIOS ca Primăria Municipiului București să primească 70 la sută din Bugetul orașului nostru (cotele defalcate) pentru a evita falimentul”.
El a apelat inclusiv la președintele țării, Nicușor Dan, predecesorul său la Primăria Generală a Bucureștiului.
În replică, președintele Nicușor Dan a declarat în interviul de joi seara de la Digi24 că înțelege situația „dificilă” în care se află Ciucu.
„Situaţia pe care a găsit-o e ceva mai bună decât situaţia pe care am găsit-o eu, pentru că, într-adevăr, sunt nişte datorii la Primăria Capitalei, însă ele sunt eşalonate. Eu niciodată nu am spus că am lăsat primăria fără datorii, am lăsat-o fără datorii curente, adică bani pe care să-i plăteşti a doua zi, ăştia nu există”, a spus președintele țării.
Fostul său contracandidat în alegerile de la București, Daniel Băluță, primar al Sectorului 4 și vicepreședinte al PSD, i-a replicat primarului general într-un comunicat postat pe site-ul partidului său, teoretic aliat: „Îl somez public pe Primarul General să nu se mai plângă la nesfârșit și să vină în fața oamenilor cu soluții concrete”.
Nu doar primvicepreședintele PNL a cerut ajutorul Guvernului.
Ci și președintele Consiliului Județean Ilfov, Hubert Thuma, liberal și el, care pledează pentru un buget comun între capitală și județul care o înconjoară, a făcut apel la premier: „Nu ne dorim ca sumele produse în comunitățile noastre să fie «confiscate» de bugetul central/de stat și nu vrem să avem mai puțină autonomie locală”.
„Cum spunea și domnul Bolojan în 2017, pe când era primar la Oradea: Administrația locală trebuie să aibă resursele necesare pentru a livra rezultate”, a scris Thuma pe Facebook.
Ce spun alți primari din țară
70% din așa-zisele cote defalcate din impozitele pe venituri (așa zisele IV-uri) și din taxa pe valoarea adăugată (TVA), atât cât cere primarul Capitalei, ar însemna mai mult chiar decât a alocat Guvernul până acum autorităților locale. În anii precedenți, guvernul a transferat către primării 63% din dările încasate local, dar colectate de Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF).
Pe lângă cele 63 de procente, Guvernul mai trimite anual, în teritoriu, și două procente pentru instituțiile culturale locale.
Într-un comunicat din 22 ianuarie, emis după o rundă de negocieri între Guvern și primari, la care a participat și prim-ministrul Ilie Bolojan, Executivul anunța că analizează „nivelurile de repartizare a impozitelor către autoritățile administrației publice locale, oportunitatea eventualelor modificări, modul de aplicare și impactul acestora, în vederea fundamentării deciziilor guvernamentale privind elaborarea bugetului de stat pentru anul 2026”.
Cu alte cuvinte, Guvernul pare să dea înapoi de la decizia de la începutul anului de a nu mai transfera primăriilor bani de la centru.
Primarul Bacăului, Lucian Stanciu Viziteu, a participat la una dintre etapele negocierilor de până acum cu Guvernul.
El spune pentru Europa Liberă că Executivul nu și-a exprimat încă o opinie clară privind procentul pe care ar vrea să-l taie din aceste cote.
„Primarii, din câți au fost prezenți, unul singur a fost de acord, restul au fost împotrivă”, explică primarul USR, partid aliat cu PNL în susținerea reformelor.
Lucian Stanciu Viziteu susține că, în structura bugetelor locale, „sumele care vin din impozitele locale reprezintă un procent mic, cam 10-15%, din bugetul total”. Astfel, primăriile depind de banii primiți de la Guvern, drept cote de echilibrare. Bugetele locale se mai pot completa cu fonduri europene.
Primarul Bacăului aduce și alte argumente, de-ale sale și ale majorității primarilor.
„Principala noastră sursă de venit și cea mai stabilă sunt aceste cote care vin repartizate de la Guvern. Iar ele reflectă gradul de dezvoltare a fiecare localități.”
„Pe măsură ce o primărie face investiții și își dezvoltă localitatea, veniturile sunt mai mari, deci și impozitele pe aceste venituri sunt mai mari, deci bugetul local este mai mare. Pe măsură ce decuplăm, practic, rezultatul modernizării de bugetul primăriei, decuplăm orice interes de a dezvolta localitatea și orice sursă de a continua o dezvoltare accelarată”, precizează edilul Bacăului.
Întrebat ce anume le-a explicat premierul primarilor, Lucian Viziteu răspunde: „A încercat să argumenteze că ei au de rezolvat problema deficitului. (...) Dacă ne-au forțat să colectăm de la populație mai mult, vor să ne dea mai puțin de la Guvern. Este fix ca și cum ai finanța deficitul din impozitele suplimentare ale românilor ceea ce nu este corect.”
Un alt primar care nu poate accepta ușor planul Guvernului de a strânge cureaua este cel al Buzăului, Constantin Toma.
Veniturile proprii ale orașului sunt de 57 de milioane de euro, dar orașul are investiții în curs de 110 milioane de euro, prin PNRR, de la Uniunea Europeană, spune el.
Investiții în valoare de alte 80 de milioane de euro sunt în etapa de semnare a contractelor, explică edilul. La aceste investiții, orașul trebuie să plătească o cofinanțare de 20%, conform regulilor europene. Cele mai mari investiții constau în consolidarea/renovarea a 40 de blocuri și extinderea și recalibrarea rețelelor de apă și canalizare.
Constantin Toma este unul dintre cel mai vechi și pragmatici primari ai PSD. De-a lungul timpului, el a avut poziții echilibrate în disputele legate de administrație.
Edilul Buzăului spune că, din calculele primăriei, majorarea impozitelor pe proprietățile din oraș ar trebui să aducă în plus la bugetul local 10 milioane de euro.
Însă nu se știe încă dacă toți banii estimați ca buget suplimentar vor fi plătiți de cetățeni ca impozite pe proprietate dat fiind că unii sunt așa de supărați încât au reclamat că nu vor mai plăti nimic.
În ceea ce privește banii pe care i-ar fi primit de la Guvern, și anume cei pentru așa numita „reechilibrare”, proveniți din impozit pe venit și TVA, primarul Buzăului explică cum s-ar împărți banii dacă Guvernul ar reține 40% din impozitele plătite de locuitorii din orașul său:
„La mine este foarte simplu: din 10 milioane de euro, am rămâne cu șase milioane de euro. Patru milioane de euro ni i-ar reține (Guvernul – n.r.) la București ori din venit, ori din cotele defalcate de TVA.”
Constantin Toma spune că, în ceea ce privește situația încasărilor și redistribuirii TVA, Guvernul nu a făcut niciodată lucrurile transparent. „Nu știe nimeni cât se adună”, spune edilul.
Primarul Buzăului completează că tocmai de aceea „noi, Asociația Municipiilor, am dat în judecată Ministerul de Finanțe în urmă cu mai mulți ani. Am câștigat acum doi sau trei ani. Domnul prim-ministru (Ilie Bolojan – n.r.) s-a angajat la sfârșitul anului trecut că în trei luni va rezolva problema – vine februarie și trec trei luni, adică să ni se spună cât TVA pleacă (la bugetul național – n.r) și cât din acest TVA ne revine (autorităților locale – n.r). Deci niciodată nu s-a dat această informație”.
Taxa pe valoarea adăugată o plătește orice cetățean și companie (sunt și firme scutite de plata TVA) pentru orice produs cumpărat. Taxa e colectată de ANAF.
Întrebat cum procedează de obicei primarii care rămân fără bani din venituri proprii, în cursul anului, Constantin Toma spune că un instrument des folosit era un apel la premier. Dar completează: „Ei, nu răspunde la oricine, așa…”.
„La nevoie sunam: «Băi, am rămas fără bani! Ce fac?» Disperare, plângere... Lucru care se întâmplă și acum, stăm cu mâna întinsă. În general, asta se întâmplă la comune.”
„Vă dați seama că 70% dintre comune și o parte dintre orașele mici nu au bani să-și acopere salariile. Pentru că noi am declarat multe comune orașe și o mulțime de sate le-am făcut comune. Noi vorbim că din 1968 nu a mai fost reformă teritorială, dar după 1990, atenție, s-au dat legi ca să avem urbanizare mai mare, s-au făcut multe comune orașe”, explică Toma efectele haosului administrativ.
Comunele, cele mai afectate de criza bugetară
Președintele Asociației Comunelor din România, Emil Drăghici, primar al comunei Vulcana-Băi din județul Dâmbovița, spune că, până acum, niciodată, nimeni nu s-a gândit să se atingă de impozitele pe proprietăți locale încasate de primării.
Primar neînscris în vreun partid, Draghici acuză că Guvernul vrea să facă ceea ce el acum o numește „escrocherie”.
Președintele Asociației Comunelor din România sintetitează planul guvernului pentru primării așa cum l-a înțeles el: „Cu cât încasați voi mai mult din impozitele și taxele locale, cu atât nu o să vă dăm noi din echilibrare la local. Nouă ne lasă să luăm, dacă luăm, dar sigur ne ia fără să ne dea. Aici este escrocheria scoasă pe piață și neînțeleasă”.
Edilul admite însă că, în comuna sa, conformarea fiscală a cetățenilor a ajuns și la sută la sută în trecut.
Primarul localității Vulcana-Băi gestionează și investiții în extinderea și repararea a sute de kilometri de drumuri din bani naționali, prin programul Anghel Saligny.
El spune că eventuala diminuare a veniturilor vine după creșterea TVA-ului anul trecut, inclusiv la materiale de construcție, care a fost suportată de primării. „Toate investițiile de la local au trebuit să fie majorate ca valori peste niveluri fără să se dea un ban”.
Președintele Asociației Comunelor din România crede că, dacă va fi pusă în practică noua politică a guvernului de a diminua sumele de la buget pentru primării, s-ar încălca un document internațional.
„În cadrul Cartei autonomiei locale (document al Consiliului Europei din 1985 - n.r.) găsim următoarea formulă: «Autoritățile publice locale trebuie să dispună de resurse suficiente»”, spune Emil Drăghici.
Disciplina în finanțarea investițiilor locale, un prim succes al Guvernului
Spre deosebire de anii trecuți, Guvernul a reușit să achite în decembrie 2025 și ianuarie 2026 facturi la zi sau restanțe la plăți către autoritățile locale care au investiții în curs.
Este vorba despre acele investiții făcute din bani de la bugetul național în drumuri, rețele de utilități (apă, canalizare, gaze) realizate prin marile programe: Anghel Saligny, Planul Național de Dezvoltare Locală și prin Compania Națională de Investiții. Dar și despre cofinanțări la proiecte de dezvoltare prin PNRR.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat pe 20 ianuarie că toți dezvoltatorii de investiții „au intrat în 2025 cu datorii de 6,5 miliarde de lei și intră curați în 2026”.
La solicitarea Europei Libere, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) a transmis că numai în decembrie plățile au însumat peste 5 miliarde de lei.
Însă, în toamna lui 2025, mai mute persoane s-au plâns pe pagina de Facebook a ministerului că platforma digitală în care beneficiarii de plăți încarcă facturile pentru lucrări era blocată.
Ministerul Dezvoltării spune pentru Europa Liberă că „platformele pentru depunerea acestor cereri de plată au fost și sunt deschise pentru proiectele finanțate din PNRR, Programul Național de Consolidare a Clădirilor cu Risc Seismic, Programul pentru școli sigure, programul pentru consolidarea seismică a spitalelor, Programul Național privind Creșterea Performanței Energetice a Blocurilor de Locuințe, Programul Național de Construcții Locuințe Sociale și de Necesitate și Programul Național de Dezvoltare Locală, singura excepție fiind Programul Național de Investiții Anghel Saligny, unde a fost sistată posibilitatea depunerii solicitărilor de transfer începând cu 02.10.2025, întrucât solicitările de transfer încărcate în platformă până la acea dată depășeau creditele bugetare disponibile pentru anul în curs pentru program.”
Instituția mai spune că până pe 15 ianuarie 2026 nu au fost făcute transferuri de la bugetul de stat către autoritățile locale.
În schimb, în partea a doua a lunii ianuarie, MDLPA a achitat alte 200 de miliarde de lei autorităților locale pentru aproximativ 250 de noi investiții făcute prin PNRR.
În același timp, pe 14 ianuarie, Guvernul, prin Ministerul Dezvoltării, a schimbat prin ordonanță criteriile de alocare a banilor autorităților locale.
Cum se vor aloca banii în programul de investiții „Anghel Saligny” în 2026.
„45% din fonduri sunt direcționate către proiecte de alimentare cu apă și canalizare (1.408 obiective), 3o la sută către sisteme de distribuție a gazelor naturale (283 obiective), iar 25 la sută către proiecte de infrastructură rutieră – drumuri și poduri (2.683 obiective).
În cadrul fiecărui domeniu de investiții, prioritate au proiectele aflate într-un stadiu avansat de execuție: 50 la sută din fonduri sunt alocate obiectivelor pentru care s-au transferat deja peste 80 la sută din valoarea contractelor (1.852 obiective), 30 la sută proiectelor cu un grad de implementare cuprins între 40 și 80 la sută (933 obiective), iar 20 la sută celor aflate în faze incipiente (1.589 obiective).
Solicitările vor fi onorate în ordinea cronologică a înregistrării acestora la Ministerul Dezvoltării„
Sursa: Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Dezvoltării
Președintele Asociației Comunelor din România, Emil Drăghici, crede că, în acest caz, ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, și premierul au organizat bine alocările de bani.
„Aici este un ministru despre care trebuie să spun, fără să am afinități maghiare, că este un ministru care gândește cu sufletul, e un mare român. Și acest program efectiv l-a adus în zona în care micii investitori să mai capete încredere în autoritățile locale”, spune președintele Asociației Comunelor din România.
Practic, primarul confirmă spusele guvernanților și anume că „31 decembrie ne-a găsit cu decontarea integrală a cheltuielilor”.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
