Întrebarea către Armată a românilor din zona în care cad drone rusești: „De ce nu le doboară?” Răspunsul MApN

Întrebarea pe care și-o pun acum oamenii din zona Plauru – un sat lipit de malul românesc al Dunării – este de ce armata nu doboară dronele care intră în spațiul aerian al României?

„Zic ca n-au legislație”, spune, cu năduf, primarul din Ceatalchoi, Tudor Cernegă, de care aparține localitatea de graniță Plauru.

„Dacă s-ar duce spre baza de la [Mihail] Kogălniceanu ar sta tot așa, și s-ar uita doar la ele?”, se întreabă el retoric, referindu-se la baza militară NATO din județul Constanța.

Sunt două situații deosebite, răspunde pentru Europa Liberă generalul Constantin Spînu, purtător de cuvânt al Ministerului Apărării Naționale (MApN).

În Delta Dunării dronele ajung accidental, iar legislația din România nu a fost încă adaptată unor asemenea situații.

Armata nu poate, așadar, interveni în niciun fel. Situația absurdă a fost semnalată la Europa Liberă încă din februarie 2024, chiar de șeful Statului Major, gen. Gheorghiță Vlad, însă în cele aproape șase luni care au trecut de atunci nimic nu s-a schimbat.

În cazul unui atac direct, cum ar fi cel închipuit de primarul din Ceatalchioi, nu există însă niciun impediment ca Armata să intervină, spun reprezentanții Ministerului Apărării.

„Atunci când sunt mijloace de atac, indiferent ce zboară – că vin pe apă sau vin pe uscat – care reprezintă atacuri ostile asupra unor obiective militare sau alte obiective ale statului român avem toate pârghiile să putem acționa. Să nu credeți că noi stăm cu mâinile în sân pentru că n-avem lege. Noile acte legislative sunt doar pentru a acoperi acele aspecte care nu au putut fi previzionate pe timp de pace”, spune gen. Constantin Spînu.

Legislație neadaptată

În august 2023, primarul localității Ceatalchioi din județul Tulcea, Tudor Cernegă, declara la Digi24 că localnicii au observat drone care au trecut pe deasupra caselor lor. Tot atunci, mai mulți marinari povesteau despre căderea unei drone pe malul Dunării, în județul Tulcea.

Autoritățile române au negat orice violare a spațiului aerian românesc.

În septembrie, însă, informațiile oamenilor s-au confirmat. Nu înainte de o bâlbă de proporții autorităților române, care negaseră că vreo dronă rusească ar fi ajuns pe teritoriul României.

„Pot să vă spun că nu a existat nicio piesă şi nicio dronă şi nicio altă parte a vreunui dispozitiv care a ajuns în România. Avem control total asupra spațiului nostru național. Am verificat absolut tot şi pot să liniştesc populaţia. Nu a existat nimic ce a ajuns în România”, declara, pe 5 septembrie, președintele Klaus Iohannis.

Cu o zi înaintea președintelui, și ministrul Apărării, Angel Tîlvăr, dăduse aceleași asigurări: nicio fărâmă de dronă n-a intrat în România.

Declarațiile oficialilor s-au schimbat la 180 de grade după ce oamenii din zonă au găsit bucăți metalice în zona Plauru, pe 6 septembrie.

„Specialiștii trimiși de MApN la fața locului au ridicat probele care vor fi supuse unor expertize tehnice, care să permită stabilirea provenienței și caracteristicilor acestora”, transmitea MApN, la acel moment.

Și după acest incident au curs întrebările. Cea mai importantă: de ce Armata nu lovește obiectele zburătoare care intră în spațiul aerian al României?

A răspuns chiar șeful Statului Major al Apărării, gen. Gheorghiță Vlad, câteva luni mai târziu, în februarie 2024, într-un interviu la Europa Liberă.

„În momentul de față (ianuarie-februarie 2024) Armata României nu poate să ducă operații de luptă pe timp de pace. Trebuie dată o stare excepțională, stare de asediu sau stare de război. Armata României nu poate să opereze sistemele de armament în afara obiectivelor militare sau a terenurilor de instrucție pe care le avem în momentul de față”, a spus șeful Statului Major al Apărării la Inteviurile one2one.

Ce s-a întâmplat de atunci?

În același interviu de la Europa Liberă, șeful Armatei Române explica și ce modificări legislative concrete trebuie făcute.

„Trebuie modificate patru legi”, a spus generalul Gheorghiță Vlad.

Iar la una dintre ele „avem în vedere o nouă inițiativă legislativă care să ne permită să operăm și pe timp de pace sub auspiciile unei operații militare”.

Ce s-a schimbat între timp?

Purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării ne explică:

„Este nevoie să se clarifice cum se acționează, de exemplu, într-o zonă de frontieră, unde dincolo este un război în desfășurare, dacă sunt situații accidentale, cum au fost toate situațiile cu aceste drone din septembrie anul trecut”, spune Constantin Spînu.

Acesta spune că ceea ce s-a întâmplat în toamna trecută și zilele acestea în județul Tulcea – adică bucăți de dronă care au ajuns pe teritoriul românesc, „nu au fost atacuri intenționate asupra vreunui obiectiv sau vreunei ținte de pe teritoriul României.”

„Și atunci este nevoie ca și în aceste situații, când nu este un atac ostil clar asupra teritoriului României, să putem să intervenim cu aceeași operativitate”, rezumă Spînu.

Legile despre care vorbea generalul Gheorghiță Vlad, pe 1 februarie, la one2one sunt:

• Legea Apărării Naționale;
• Legea de organizare și funcționare a Ministerului Apărării Naționale;
• Legile privind Regimul Armelor și Munițiilor;
• Legea privind combaterea Mijloacelor Aeriene.

„Pachetul legislativ a fost întocmit și sunt vreo șase proiecte. Este în diferite de stadii de avizare și ne dorim să se aprobe mai repede, dar nu controlăm noi aceste proceduri legislative”, explică Constantin Spînu.

Am întrebat și la Parlament.

„Nu a ajuns nimic în Parlament, la comisii”, spune Nicoleta Pauliuc, șefa Comisiei de Apărare din Senat, pentru Europa Liberă.

„Probabil sunt în avizare”.

Pe pagina MApN, am găsit în dezbatere publică două proiecte legislative: Legea Apărării Naționale și Legea managementului situațiilor de criză.

Într-un răspuns trimis către Europa Liberă pe 8 iulie, MApN explica stadiu acestora: „Observațiile și propunerile instituțiilor, primite ca urmare a consultării preliminare interinstituționale, sunt în curs de armonizare și integrare în structura proiectelor de acte normative. După însușirea proiectelor de acte normative, în forma rezultată din procesul de elaborare și consultare, acestea vor fi transmise pentru avizare”.

În interviul one2one din februarie, generalul Vlad explica că trebuie modificată și Legea privind Combaterea Mijloacelor Aeriene – pentru ca militarii să poată doborî drone înainte ca ele să ajungă să facă victime sau pagube:

„[...] drona este încadrată la aeronavă fără pilot, [militarii] trebuie să respecte aceleași reguli dacă este combătută, adică: să se ridice serviciul de poliție aeriană, avionul să dea semnale că s-a încălcat teritoriul sau spațiul aerian național.”

În noaptea de miercuri spre joi, deasupra Deltei au zburat două aeronave F-18 ale Forțelor Aeriene Finlandeze pentru monitorizarea situației aeriene.

Ca să tragă asupra dronelor ar fi trebuit să respecte procedura enunțată de ministru.

Nu ar fi avut cum nici dacă le-ar fi identificat în timp real, pentru că legea nu a fost, încă, modificată.

NATO: Acțiunile rusești, iresponsabile. Înscărcinatul cu afaceri al Rusiei, convocat de MAE

NATO a transmis joi că nu are indicii că găsirea restului de dronă rusească pe teritoriul României - țară membră a alianței nord-atlantice, ar fi rezultatul unui atac intenționat al Rusiei asupra teritoriului aliat

Totuși, acțiunile rusești sunt însă „iresponsabile și potențial periculoase”, a spus un purtător de cuvânt al alianței.

Ministerul Afacerilor de Externe din România l-a convocat joi pe însărcinatul cu afaceri (interimar) al Ambasadei Rusiei la București, ca urmare a incidentului de la Plauru.

„Reprezentantul MAE a transmis protestul ferm al autorităților române și a condamnat atacurile repetate ale forțelor ruse asupra infrastructurii civile ucrainene, solicitând încetarea imediată a acestora” și „a reamintit că țintirea obiectivelor civile reprezintă crime de război”, transmite Ministerul Afacerilor Externe din România.

Totodată, Ministerul din România „a subliniat caracterul iresponsabil al loviturilor militare, inclusiv în imediata proximitate a frontierei României, care pun în pericol securitatea națională” și a evidențiat responsabilitatea exclusivă a Rusiei, ca urmare a agresiunii împotriva Ucrainei, pentru deterioarea securității la Marea Neagră.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.