Demersul autorităților române are loc după ce România a fost notificată verbal, prin ministerul rus de Externe, că Federația Rusă a suspendat articole cheie din Convenția de evitare a dublei impozitări.
Convenția a fost semnată la Moscova pe 27 septembrie 1993 și ratificată de România în 1994, prin Legea nr. 38 din 16 iunie 1993.
Acordurile privind dubla impozitare permit cetățenilor și firmelor să evite plata impozitelor în două țări: cea în care lucrează și cea de reședință.
Acest gen de acorduri au fost încheiate de Federația Rusă cu state pe care actualmente le consideră „neprietene”, pentru că i-au aplicat sancțiuni după ce invadat Ucraina pe 24 februarie 2022.
Numeroase acorduri fiscale bilaterale prevăd că impozitele plătite din țara în care lucrați se vor scădea din impozitul datorat în țara de reședință. Alte acorduri prevăd că veniturile obținute în țara în care lucrați pot fi impozitate doar în acea țară, motiv pentru care veți fi scutit de la plata impozitului în țara de reședință.
România „neprietenoasă”
Pe 8 august 2023, ambasada României la Moscova a fost notificată printr-o notă verbală de Ministerul de Externe al Federației Ruse, care a fost remisă apoi Ministerului Afacerilor Externe pe 16 august 2023.
În sprijinul demersului său, Moscova a invocat „acțiuni neprietenoase” ale României în raport cu Federația Rusă, cu cetățenii și persoanele sale juridice.
„Ministerul înștiințează prin prezenta cu privire la suspendarea efectelor articolelor 5-23 și 25 ale Convenției de la data prezentei note până la încetarea încălcărilor permise de partea română în ceea ce privește interesele legale și de alt tip ale Federației Ruse, ale drepturilor cetățenilor acesteia și ale personelor sale juridice sau până la încetarea efectelor Convenției în ceea ce privește Federația Rusă”, se spune în notificarea Rusiei.
Din perspectivă juridică, suspendarea articolelor 5-23 înseamnă că niciunul dintre cele două state nu va mai aplica regulile de alocare a dreptului de impozitare a veniturilor menționate și nici limitarea impozitării prin reținere la sursă în cazul veniturilor pasive, așa cum a fost convenit prin tratat.
Articolele suspendate de partea rusă sunt cele care stabilesc regulile de alocare a impozitării între cele două state:
- veniturile din proprietăți imobiliare,
- profiturile întreprinderii, veniturile provenite din transport internațional,
- dividende, dobânzi, redevențe,
- câștigurile de capital,
- veniturile provenite din exercitarea unei profesii independente,
- veniturile provenite din exercitarea unei profesii dependente,
- remunerațiile membrilor consiliului de administrație,
- veniturile obținute de artiști și sportivi,
- pensiile,
- remunerațiile plătite pentru exercitarea de funcții guvernamentale,
- plățile primite de studenți și practicanți,
- remunerațiile primite de profesori și cercetători, capital și alte venituri.
În urma acestei notificări, Ministerul Afacerilor Externe român a transmis Ministerului Afacerilor Externe din Federația Rusă o notă verbală, datată 14 septembrie 2023, prin care a respins măsura, cu argumentul că încalcă dreptul internațional.
În aceeași notă, s-a arătat părții ruse că decizia de suspendare a aplicării Convenției nu are un temei juridic valid, acțiunea Rusiei neputând fi justificată nici prin raportare la dispozițiile Convenției de la Viena privind dreptul tratatelor, nici prin raportare la instituția contramăsurilor, în condițiile în care Rusia a încălcat flagrant Carta ONU prin agresiunea declanșată împotriva Ucrainei.
În consecință, partea rusă a fost invitată să aplice întocmai și cu bună credință dispozițiile Convenției, în caz contrar autoritățile române rezervându-și dreptul de a lua măsuri în
conformitate cu dreptul internațional.
Reproșurile Rusiei
Pe 2 februarie 2024, Ministerul Afacerilor Externe al Federației Ruse a răspuns la nota verbală a părții române, arătând că suspendarea Convenției reprezintă o contramăsură față de conduita României, care în opinia părții ruse ar viola dreptul internațional prin următoarele tipuri de acțiuni:
- adoptarea de măsuri restrictive contra Rusiei, ca stat membru al Uniunii Europene, fără a preciza și contextul;
- luarea unor măsuri în domeniul fiscal, cum ar fi încetarea cooperării cu Federația Rusă în acest domeniu, inclusiv a schimbului de informații fiscale sau suspendarea emiterii de instituțiile competente ale României a unor documente necesare pentru aplicarea dispozițiilor Convenției (cum ar fi certificatele care confirmă impozitele plătite în România);
- adoptarea unor măsuri de către România, ca urmare a deciziei Consiliului UE de includere a Federației Ruse pe lista țărilor care adoptă politici fiscale rău-intenționate și care au ca rezultat neasigurarea unui nivel adecvat al impozitării agenților comerciali.
Potrivit părții ruse, măsurile menționate de România ar încălca normele Convenției, pentru că ar face imposibilă aplicarea în totalitate a acesteia, fapt ce ar justifica măsura de suspendare a Convenției adoptată de Federația Rusă.
Îți mai recomandăm Vladimir Putin, 25 de ani la Kremlin, marcați de execuții și morți suspecteEuropa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI