Educația sexuală în școli | Cum și cine ar trebui să decidă ce învață copiii

Potrivit programei de învățământ, începând cu clasele primare elevii învață noțiuni despre corpul uman. La clasele de gimnaziu și la liceu programa devine complexă astfel încât elevii învață inclusiv despre prietenie şi iubire ca factori care influenţează deciziile de implicare/neimplicare în relaţii interpersonale.

Orele de educație pentru sănătate sunt opționale în prezent, iar datele de la Ministerul Educației arată că la fiecare clasă (de la clasa întâi până la a XII-a) doar 7 - 9% dintre elevi urmează aceste cursuri.

Senatul a respins, marţi, obiecţiile formulate de preşedintele Klaus Iohannis, la cererea de reexaminare a proiectului privind desfăşurarea orelor de educaţie sexuală în şcoli iar Ministerul Educației are în plan ca ora de educație sexuală să devină obligatorie, dar cu acordul părinților. La fel ca ora de religie.

Proiectul aflat la Parlament prevede că elevii vor urma educație sanitară, cu acordul scris al părinților. Documentul urmează să fie dezbătut în Camera Deputaților, unde se va da votul final.

Părinții ar trebui să citească programa înainte să decidă

Specialiștii consultați de Europa Liberă spun că educația sexuală ar trebui predată de psihologi, deoarece ei învață în facultate despre vârstele copiilor și cum să le vorbim despre sex.

„Ar fi foarte potrivit ca fiecare părinte să citească programa care se va preda la programa de educație sexuală și înainte să înscrie copilul să știe despre ce e vorba”, spune Neli Pena, psiholog clinician care se ocupă de copii. Aceasta crede că nu ar fi normal ca statul să arunce responsabilitatea educării copiilor către părinți, ci ar trebui găsită o cale de mijloc.

„Nu mi se pare în regulă ca statul să arunce cumva responsabilitatea în cârca părinților, dar asta depinde de cum va fi legea în forma ei finală. Noi știm că sunt mulți părinți care știu să facă acest gen de educație copiilor lor și nu au nevoie să se întâmple la școală. Dar sunt și mulți alții care nu o fac, pentru că noi, ca popor, avem multe rețineri să vorbim copiilor pe această temă, din cauza jenei față de copii, a lipsei noastre de deschidere, nu suntem destul de deschiși să punem problema astfel încât copiii să înțeleagă”, arată Neli Pena.

Psihologul susține că cei care vor preda această disciplină în școală ar trebui aleși cu grijă. „Ar trebui să se facă predarea după o programă bine stabilită astfel încât explicațiile să fie adaptate la nivelul copilului și pe etapa de vârstă. Cei mai potriviți specialiști pentru a vorbi cu copiii despre educație sexuală sunt psihologii, care la facultate învață lucrurile astea și știu să adapteze modul de comunicare pe nivelul de dezvoltare al copilului”, a mai spus Neli Pena.

„Părinții ar trebui să le spună copiilor aspecte legate de dezvoltarea sexuală încă de mici”

Carmen Suraianu, director la Societatea de Educație Contraceptivă și Sexuală, arată că părinții care vor să le facă educație sexuală copiilor își dau de obicei acordul pentru ca aceștia să participe la orele organizate în școli de Societatea pe care o conduce.

Pentru obligativitatea orei de educație sexuală se pot găsi soluții pentru ca părinții să fie implicați mai mult în educația copiilor.

„Trebuie să aibă loc o dezbatere mai largă organizată de Ministerul Educației în care să fie implicați și profesioniști și membri ai societății civile, părinți și elevi pentru a găsi cele mai bune soluții. Ceea ce este cert este că e necesară o creștere a accesului tinerilor la educație pentru sănătate, inclusiv pentru educație sexuală. Se pot găsi modalități prin care și părinții să fie implicați mai mult, să înțeleagă și să cunoască mai multe tematici abordate, astfel încât și confortul lor față de tematica de educație sexuală să crească”, susține Carmen Suraianu.

Școala nu ar trebui să fie singurul mediu de unde copilul să afle noțiuni despre educația sexuală. „Părinții ar trebui să le spună copiilor anumite aspecte legate de dezvoltarea sexuală încă de mici, din momentul în care le explică părțile corpului, din momentul în care copiii întreabă cum am venit pe lume sau de ce eu sunt fetiță și el băiat. Sunt întrebări care apar la vârste mici și părinții ar trebui să răspundă ca niște etape firești în dezvoltarea copiilor”, subliniază Carmen Suraianu.

Un sondaj realizat în urmă cu doi ani de School Education Center - Platforma europeană online dedicată învăţământului preuniversitar - arată că 81% dintre cei intervievați au răspuns că părinții și tutorii reprezintă varianta optimă pentru a le vorbi copiilor despre sănătatea sexuală și reproductivă, 74% au spus că cei care ar trebui să facă acest lucru sunt consilierii școlari. Un procent de 72% de respondenți au spus că medicii și instituțiile de sănătate, iar 68% au spus că profesorii.

Ce spune ministerul

Ministerul Educației propune educație sexuală cu acordul părinților.

„Toți elevii se înscriu la o disciplină care să conțină elementele de educație sexuală, având posibilitatea retragerii tuturor acelora pentru care părinții nu sunt de acord. Este același principiu aplicat în 2015 la ora de religie. Educația sexuală este integrată în momentul de față în programa de educație pentru sănătate, un curs opțional care se face de foarte puțin elevi. Sunt între 7 și 9 % dintre elevii din fiecare an care urmează acest curs. Această programă este foarte judicios construită, pleacă de la clasa a V-a cu cele mai simple noțiuni și merge progresiv cu cele mai complexe noțiuni de educație sexuală până la clasa a XII-a. Este o programă foarte bine gândită care trebuie predată de profesori de biologie și de cadre medicale”, a declarat ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu.

Planuri și proiecte

La Ministerul Educației, introducerea unei ore de educație sexuală se află la stadiul de idee. Nu există decizii concrete și nu se știe din ce an școlar va deveni educația sexuală obligatorie.

Potrivit lui Sorin Cîmpeanu, această oră va fi integrată într-un modul mai mare alături de educație financiară și cea juridică.

„Nu cred că este o programă care trebuie să fie privită ca programa de matematică, fizică, chimie sau istorie. Propunerea Ministerului Educației este aceea de a fi integrată această disciplină printr-o repartizare a noțiunilor treptată, corelată cu vârsta elevilor, alături de disciplina de educație sanitară, de educație pentru alimentație sănătoasă, de educație juridică, de educație financiară, de toate celelalte educații pe care am putea să le prindem într-un sistem modular sub conceptul educație pentru viață, care să fie într-adevăr o oră obligatorie pe fiecare săptămână de la clasa a V-a până la clasa a XII-a”, a afirmat ministrul Educației.

Educația sexuală va fi parte din modulul de educație pentru viață, pe care elevii îl vor urma pe parcursul gimnaziului și a liceului.

„Toate aceste discipline care se referă la educație pentru viață să fie cuprinse într-o manieră inteligentă, inteligent repartizată modular pe parcursul celor patru ani de liceu și pentru gimnaziu. Educația sexuală poate fi făcută cu acordul părinților, atunci când nu sunt de acord își pot retrage punctual copiii de la această disciplină. Este vorba și de sistemul de notare, dacă ai posibilitatea să te retragi de la o disciplină care este obligatorie înseamnă că deja ai un un statut diferit față de limba română, care este obligatorie, dar nu ai posibilitatea să te retragi”, a mai spus Cîmpeanu.

Decizia de la Ministerul Educației privind educația sexuală ar trebui să cuprindă programa de educație sexuală din cadrul disciplinei de educație sanitară care este „foarte inteligentă și foarte bine gândită", pretinde ministrul.

Modulul obligatoriu de educație pentru viață ar trebui să cuprindă:

• Educaţie civică;
• Educaţie sanitară;
• Educaţie sexuală;
• Educaţie pentru alimentaţie sănătoasă;
• Educaţie pentru prim-ajutor;
• Educaţie juridică;
• Educaţie financiară;
• Educaţie rutieră