Curtea Constituţională a României a respins sesizarea președintelui Iohannis împotriva modificărilor la legea educației care condiționează educația sexuală în școli de acordul părinților.
„A respins, ca neîntemeiată, obiecţia de neconstituţionalitate formulată de preşedintele României şi a constatat că este constituţională, în raport cu criticile formulate, Legea pentru modificarea şi completarea Legii 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului”,transmite Curtea Constituțională.
Președintele Klaus Iohannis a atacat la Curtea Constituțională legea care condiționează predarea educației sexuale în școli de acordul părinților și cere CCR să constate că legea de modificare a legii 272/2004, privind protecția și promovarea drepturilor copilului este neconstituțională, în ansamblu.
Printre altele, președintele spune legea nu definește noțiunea de „educație sanitară”, nerezultând ce reprezintă aceasta și că introduce doar o modificare de formă, fără consecințe în plan juridic.
De asemenea, așa cum este redactat textul modificărilor aduse la lege la lit. i) a art. 46 alin. (3) din Legea nr. 272/2004, în forma legii transmise la promulgare, din redactare nu reiese cu claritate dacă norma stabilește că programele de educație pentru viață sunt în vederea prevenirii contractării bolilor cu transmitere sexuală și a gravidității minorelor sau că educația sanitară este cea în vederea prevenirii celor de mai înainte. „În ipoteza în care norma juridică are în vedere reglementarea primei situații, atunci apreciem că respectivele programe reprezintă, în fapt, un program de educație pentru sănătate, ceea ce este de natură să instituie un paralelism legislativ între lit. i) astfel cum a fost modificată și lit. j) din forma actuală a legii, inacceptabil din punct de vedere al respectării normelor de tehnică legislativă”, se spune în textul sesizării președintelui Iohannis.
Totodată, prin eliminarea sintagmei „cel puțin o dată pe semestru” textul a devenit neclar. Astfel, nu reiese cu claritate dacă programa școlară este modificată în sensul introducerii acestei discipline pe tot parcursul anului școlar sau, dimpotrivă, este eliminată acea garanție, instituită inițial, prin care legiuitorul a urmărit ca programele de educație pentru viață să fie efectiv puse în practică cel puțin o dată pe semestru, în beneficiul elevilor. Prin eliminarea acestei sintagme nu reiese cu certitudine dacă programele vor avea loc pe întregul parcurs al anului școlar, o dată pe semestru, o dată pe an sau deloc. „Apreciem că această intervenție legislativă, în realitate, are un efect contrar scopului avut în vedere de legiuitor, cel al asigurării interesului superior al copilului prin participarea acestuia la programe educaționale”, spune președintele.
Alin. (3) lit. i) al art. 46 din Legea nr. 272/2004 dispune că organele de specialitate ale administrației publice centrale, autoritățile administrației publice locale, precum și orice alte instituții publice sau private cu atribuții în domeniul sănătății și în domeniul educației sunt obligate să adopte, în condițiile legii, toate măsurile necesare pentru derularea sistematică în unitățile școlare, cu acordul scris al părinților sau al reprezentanților legali ai copiilor, de programe de educație pentru viață, inclusiv educație sanitară, în vederea prevenirii contractării bolilor cu transmitere sexuală și a gravidității minorelor. Din analiza acestor dispoziții, spune președintele, este neclar momentul în care trebuie să se solicite acordul scris al părinților sau al reprezentanților legali ai copiilor în vederea participării la aceste programe de educație, nerezultând fără echivoc dacă acesta se stabilește ca etapă premergătoare conceperii măsurilor necesare de către autoritățile mai sus precizate, sau acordul părinților este necesar ulterior, cu ocazia implementării acestora.
„De asemenea, apreciem că norma indicată mai sus este lipsită de claritate si previzibilitate în cazul copiilor care au împlinit/împlinesc vârsta de 18 ani pe parcursul desfășurării anului școlar. Astfel, este neclar dacă subzistă necesitatea obținerii acordului părinților în vederea participării la programul de educație sanitară în situația școlarilor care au dobândit capacitate deplină de exercițiu, ceea ce este de natură să determine dificultăți în aplicare”, se mai spune în textul sesizării depuse la CCR.
Având în vedere aceste aspecte, considerăm că textele legislative astfel prevăzute prin legea dedusă controlului Curții Constituționale sunt de natură să creeze confuzii în aplicarea normei pentru destinatarii săi, întrucât aceștia se află în imposibilitatea de a identifica norma în vigoare la care să se raporteze. Prin urmare, considerăm că dispozițiile criticate, nefiind corelate cu celelalte norme aflate în vigoare, sunt lipsite de claritate și pot da naștere unor situații de confuzie, incoerență și instabilitate și, deci, la imposibilitatea aplicării acestora în practică.
Legea prin care educația sexuală va fi predată în școli doar cu acordul părinților sau tutorilor a fost adoptată pe 3 iunie de Camera Deputaților cu 269 de voturi, 3 împotrivă și 35 de abțineri. Actul normativ modifică și sintagma „educație sexuală”, în „educație sanitară”.
Inițiativa modificării legii în vigoare a aparținut PSD și PNL.
USR s-a opus modificării reglementărilor în vigoare.
Legea adoptată cu un cal troian
Modificarea legii a fost făcută mai întâi în Comisia de Muncă a Camerei Deputaților, condusă de Adrian Solomon (PSD), cu ajutorul unui proiect de lege fără legătură cu educația sexuală, acesta fiind folosit pe post de cal troian, pentru a putea modifica legea Educației în vigoare, promulgată de președinte, care prevede și introducerea unor cursuri de educație sexuală în școli și care a nemulțumit BOR, care a apreciat-o la momentul respectiv ca pe un „atentat la inocența copiilor”, spunând că a optat mereu pentru caracterul opțional al disciplinei.
La rândul lor, deputații Comisiei Juridice au dat raport favorabil proiectului promovat de Samson care stabilește ca educația sexuală în școli să se facă doar cu acordul scris al părinților și amendamentului la legea promulgată recent de președinte, amendament susținut de PSD și PNL, prin care sintagma „educație sexuală” din lege să fie înlocuită cu „educație sanitară".
Ce prevede legea în vigoare (45/2020)
„Derularea sistematică în unitățile școlare, cel puțin o dată pe semestru, de programe de educație pentru viață, inclusiv educație sexuală pentru copii, în vederea prevenirii contactării bolilor cu transmitere sexuală și a gravidității minorelor.”
Amendamentul nou introdus:
„Derularea sistematică în unitățile școlare cu acordul scris al părinților sau reprezentanților legali ai copiilor de programe de educație pentru viața inclusiv educație sanitară în vederea prevenirii contractării bolilor cu transmitere sexuală și gravidității minorelor".
Autorii amedamentului:
Robert Sighiartău (PNL),
Florica Cherecheş (PNL),
Elena Hărătău (PNL),
Steluţa-Gustica Cătăniciu (neafiliat),
Adrian Solomon (PSD),
Nicuşor Halici (PSD),
Titus Corlăţean (PSD).
La începutul lunii aprilie, a fost promulgată legea care obligă unităţile şcolare să organizeze, cel puţin o dată pe semestru, programe de educaţie pentru viaţă şi sănătate, inclusiv educație sexuală pentru copii. Actul normativ în vigoare a modificat Legea 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului. Conform acestuia, autorităţile locale și instituţiile publice sau private cu atribuţii în domeniul educaţiei au obligaţia de a derula în școli programe „în vederea prevenirii contactării bolilor cu transmitere sexuală şi a gravidităţii minorelor”.
Amendamentul deputaților PSD și PNL modifică Legea 272/2004 printr-un proiect inițiat de guvern, și depus în Parlament în iunie 2019 și care vizează „accelerarea reformei structurii de protecţie a copilului în România, prin facilitarea şi urgentarea procedurilor de plasare a copilului instituţionalizat într-o familie”.
Adoptat în Senat în octombrie 2019, proiectul a primit raport favorabil în Camera Deputaților și a fost dezbătut în plen pe 9 martie. Însă, a fost trimis înapoi pentru un raport suplimentar.
Până la ședința Comisiei de muncă de săptămâna trecută, unde a fost modificat, proiectul de lege nu menționa aspectul educației sexuale în școli.
Nicușor Halici susține că a identificat „anomalii” la predarea în clasele primare și că educația sexuală s-ar fi predat de multe ori sub forma sexualității de transgen.
„Au apărut anumite anomalii în aplicarea legii, cum apar de foarte multe ori în practică. Acum nu dorim decât s-o reglăm din punct de vedere, în primul rând, al noțiunii, pentru că educația sexuală avea o definiție sau o aplicare destul de limitată. «Sanitară» cuprinde și educația sexuală, pe de o parte.
Pe de altă parte, nu puteam vorbi totuși la clasele primare de educație sexuală la clasa I, a II-a, a III-a. Am mai ajuns și în zona în care educația sexuală de foarte multe ori era predată și sub forma sexualității de transgen.
E adevărat că lucrurile astea trebuie cunoscute, dar în funcție de vârsta biologică a fiecărui elev și, după aceea, normal că și părinții trebuie să aibă un cuvânt de spus în ceea ce privește educația pe care doresc să fie predată copiilor.
La clasa a II-a, spre exemplu, se preda cum fac sex doi oameni de același sex, care sunt etapele procreerii până la naștere. Totuși, la clasa a II-a e destul de puternic impactul emoțional pentru a afla astfel de noutăți”, a declarat pentru Digi24.ro, președintele Comisiei Juridice din Camera Deputaților.
El a spus că a avut solicitări de a schimba legea „de la foarte multe asociații”, fără a le numi.
Inițiatorul modificărilor, consiliat de „organisme interesate”. „E treaba mea cu cine mă consult”
Adrian Solomon, președintele comisiei de Muncă și Protecție Socială unde s-a modificat proiectul de lege care nu avea nicio legătură cu educația sexuală a elevilor, spune că a vrut doar să îmbunătățească forma legii și că „este treaba parlamentarilor să-l îmbunătățească, să-l facă mai bun și mai general valabil (...) Pentru mulți colegi de-ai mei s-a ajuns la concluzia, în urma unor discuții cu diverse organisme interesate de astfel de lucruri că e bine să modificăm textul”, a declarat deputatul Adrian Solomon.
Întrebat care sunt „organismele interesate”, Solomon a refuzat să le numească asumându-și brusc inițiativa și spunând că e dreptul său să se consulte cu cine vrea.
„Dreptul meu la inițiativă nu mi-l ia nimeni. Eu însumi sunt cel care am hotărât să depun acest amendament. Care-i problema voastră? E treaba mea cu cine mă consult.”
În România, și Codul Civil și alte legi ne vorbesc despre obligația părintelui de a-și educa copilul și de a-l întreține și de a oferi o bună educație și instrucție până împlinește 18 ani și dacă rămâne în sistemul de învățământ, până la 26 de ani. Dacă această obligație există, dreptul de a decide cum arată acea educație a copilului trebuie să rămână tot a părintelui, nu a unor indivizi care vor să smintească națiunea asta”, a spus social-democratul.
În schimb, deputatul USR Cristian Seidler, membru în Comisie, a propus un amendament prin care dorea să acorde părinţilor sau reprezentanţilor legali ai copiilor opțiunea de a solicita, în scris, scutirea copiilor de la asemenea programe de educaţie.
„Studiile dovedesc că în statele unde este predată în școli educația sexuală apar mai putine sarcini nedorite, incidența bolilor cu transmitere sexuală e mai mică, copiii se pot apară mai bine de abuzuri sexuale, pentru că înțeleg când acestea au loc. Ba chiar, împotriva temerii că educația sexuală grăbește cumva și activitatea sexuală, tinerii care fac educație sexuală își încep mai tarziu viața sexuală, pentru că se reduce factorul curiozitate. Nu înțeleg de ce apărăm «inocența copiilor», cum spun cei care se opun educației sexuale, dacă le ascundem realitatea cu care se vor confrunta toată viața, dacă ne rușinăm și ne ascundem de modul în care am fost creați. Eu cred că un credincios se bucură de modul în care a făcut Dumnezeu omul, nu se jenează de el și nu încearcă să îl ascundă. Sigur, e doar punctul meu de vedere. În PNL există nu doar un curent ideologic liberal-laic, în care cu bucurie mă înscriu, ci și unul mai evlavios, mai duhovnicesc”, a explicat deputatul PNL Ovidiu Raețchi inițiativa colegilor săi liberali.
„Lipsa accesului la educație sexuală a fost promovată de organizații religioase, dar și de Biserica Ortodoxă Română, iar acum parlamentarii susțin blocarea educației sexuale în școli prin introducerea unui acord parental. Așa cum la toate celelalte discipline de studiu nu este necesar un acord parental pentru a legitima importanța informațiilor studiate, nu ar trebui să condiționăm accesul tinerilor la educație sexuală de un acord parental acordat subiectiv. Un sistem educațional performant are capacitatea de a stabili care sunt disciplinele ce trebuie studiate în vederea dobândirii competențelor cheie specifice profilului absolventului”, spun reprezentanții elevilor.
Educaţia sexuală a fost introdusă în şcoli pentru prima dată în 1955 în Suedia, urmată în anii ‘70-’80 de ţări din vestul Europei. În anii ‘90 şi 2000 s-au alăturat Franţa, Regatul Unit, Portugalia, Ucraina şi Estonia.
Conform datelor INS Tempo, citate de reprezentanții elevilor, în anul 2018, în România, 727 de adolescente cu vârsta sub 15 ani au devenit mame și 18.753 cu vârsta între 15-19 ani. Între mamele adolescente sub 15 ani, 19 sunt la a doua naștere și una la a treia naștere. Între mamele adolescente cu vârsta între 15-19 ani, 3.929 sunt la a doua, 731 la a treia, 72 la a patra, 8 la a cincea și una la a șasea naștere. De asemenea, 7,5% din totalul cazurilor de cancer de col uterin diagnosticate anual în Europa provin din România, incidență de 3 ori mai mare decât media la nivelul Uniunii Europene, România fiind pe primul loc în UE privind mortalitatea prin cancer de col uterin (14.2 la 100.000 de femei).
Datele sunt oferite chiar de reprezentanții elevilor care nu înțeleg de ce e nevoie de acordul părinților pentru a studia o disciplină ca oricare alta.
Reprezentanții elevilor spun și de ce cred ei că ar trebui făcută educația sexuală în școli:
- Pentru că în foarte multe familii din România, sănătatea reproducerii nu constituie un subiect de discuție liberă, iar mai mulți elevi nu au părinți care să le poată răspunde la informații privind educația sexuală care ar trebui să fie livrate de specialiști în domeniu;
- Pentru că tinerii nu beneficiază de sprijin și consiliere, în contextul subfinanțării cabinetelor de planificare familială;
- Pentru că, deși anumite informații privind educația sexuală pot fi vizualizate pe internet, nu toți elevii au acces la internet (aproximativ 900.000 de elevi nu au acces la resurse educaționale în format digital) și nu toate resursele disponibile sunt informații verificate.
Biserica Ortodoxă Română a militat pentru caracterului opțional al educației sexuale în școli, spunând că acestea reprezintă „un atentat asupra inocenței copiilor (...), marcându-i pentru întreaga viață".
Conferinţa Episcopilor catolici din România (CER) spune că „obligativitatea orelor de educaţie sexuală reprezintă o încălcare a drepturilor părinţilor, garantate de Constituţia României".
