România va negocia majoritatea probelmeleor apărute odată cu plecarea Marii Britanii din Uniunea Europeană, împreună cu celelalte state comunitare.
Doar chestiunile strategice și care țin de informațiile specifice vor fi negociate la nivel bilateral, potrivit unei surse din Ministerul de Externe. Altfel spus, libera circulație a forței de muncă, acordurile comerciale sau cele referitoare la educație vor fi parte a tratativelor dintre UE și Marea Britanie. Regatul Unit părăsește de facto Uniunea Europeană, vineri, 31 ianuarie, iar Daily Express scrie că Londra ar putea introduce după această dată un sistem de imigraţie pe bază de punctaj, după modelul australian.
Circa 440.000 de cetățeni români au cerut statut de rezidenți în Regatul Unit înainte ca Brexit-ul să devină efectiv. În jur de 10.000 de studenți români se află în Marea Britanie, potrivit estimărilor, dintr-un total de 135.000 de studenți europeni. Astă vară, oficialii britanici au anunțat anumite facilități pentru studenții străini, dar încă nu e deloc clar dacă tinerii europeni vor mai avea, ca până acum, acces la finanțări ieftine pentru universitățile unde învață.
Pe de altă parte, diplomații români care se ocupă de Brexit susțin că, din punct de vedere economic, România nu va fi foarte afectată, mai ales că în noul exercițiu bugetar al Comisiei Europene, fondurile de coeziune propuse pentru România ar urma să fie mai mari cu 8%, față de bugetul actual și să ajungă la 31 de miliarde de euro. Totuși, un studiu al Colliers International Romania avertizează că 8% dintre exporturile de servicii autohtone merg în Marea Britanie. Astfel, în 2018, aceste exporturi au fost de 1,8 miliarde de euro (în special echipamente tehnice, utilaje). Estimarea din raportul Colliers sugerează că în comerțul dintre România și Marea Britanie ar putea fi, după Brexit, o scădere de 10%, iar Produsul Intern Brut ar fi afectat cu 0,1%, fiindcă Regatul Unit se află pe locul al patrulea în topul destinațiilor de export ale României
Pe termen mediu și lung, Brexit-ul prefigurează fragmentarea Uniunii Europene, potrivit lui George Friedman, cunoscutul expert în geopolitică.
Friedman insistă că „tensiunile din UE nu reflectă dezacorduri marginale”, ci chestiuni „fundamentale” pentru că interesele şi identităţile naţionale nu pot fi mereu reconciliate cu „interesele europene slab definite”, de aceea UE se îndreaptă spre „o criză existenţială” și „poate supravieţui”, dar numai ca „o coaliţie de naţiuni”. În plus, după cum creiona The Independent, pe harta Europei există hașurate 16 regiuni cu probleme de stabilitate, din care opt se află în Estul Europei și Balcani (centrul României, marcat prin Ținutul Secuiesc, estul Mării Egee, zona din jurul Ciprului, estul Mediteranei, sudul Bulgariei, Kosovo, Ucraina, Republica Moldova), trei în nord-estul Europei (ţările baltice, Belarus şi enclava rusă Kaliningrad) şi cel puţin două în vestul Europei (Catalonia, în Spania şi Flandra, în Belgia).
Problema fundamentală este și în viziunea lui Friedman „identitatea şi suveranitatea naţională”, după ce identitatea europeană s-a dovedit a fi „o iluzie” de care Europa s-a agățat „temându-se că singura alternativă este revenirea la propriul său trecut sângeros”.
Într-adevăr, mișcările centrifuge s-au accentuat în mai multe state ale UE, de pildă în Polonia și UE, care refuză să-și subordoneze Bruxelles -ului toate politicile. Derapajele României s-au înscris în aceeași categorie în perioada guvernării PSD, cu diferența că Bucureștiul nu-și asumă aceste derapaje ca parte a unei strategii. Ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană nu accentuează însă deocamdată turbulențele naționaliste și identitare.