Elevii cer înființarea de grupuri de acțiune anti-bullying

În România, zeci de mii de elevi trăiesc zilnic situații de bullying, aceștia fiind excluși din grupul de colegi, umiliți în public sau chiar bătuți în mod repetat de către colegii lor, atrage atenția Salvați Copiii.

Astfel, din cei aproximativ 1,3 milioane de copii din ciclurile gimnazial și liceal

• 400.000 sunt excluși din grupul lor de colegi
• 325.000 sunt umiliți în public
• 390.000 sunt amenințați cu bătaia sau loviți
• 220.000 sunt bătuți în mod repetat de către colegii lor, arată datele unui studiu din 2016 al organizației.

„Bullyingul este un fel de relație între victimă, agresor și spectatori sau martori, activi sau pasivi. Fiindcă este un eveniment care se întâmplă între copii, ei ar trebui să știe, în primul rând, ce rol au și cum ar trebui intervenit în unele situații”, atrage atenția George Roman, director de programe în cadrul Organizației Salvați Copiii.

Astfel că, de multe ori, în cazurile mai puțin grave de bullying, ei pot fi mediatori mai buni decât adulții. Pornind de la această evidență, la care se adaugă și exemplele altor țări (Australia, SUA, Franța și Finlanda), dar și de la acțiuni împotriva bullyingului pe care organizația le-a avut anul trecut în școli din Târgoviște, s-a născut ideea unor grupuri de acțiune.

Poveste despre bullying: „De ce?”

Au ajuns astfel la o formulă a grupului de acțiune formată dintr-un consilier școlar, cadre didactice, care să se ocupe în mod specific de această situatie – fie prin evenimente dedicate, fie prin întâlniri cu părinții, și altele – cel putin doi reprezentanți ai elevilor si doi sau mai mulți părinți. Sugestia elevilor este ca aceste grupruri de acțiune să creeze și un sistem de identificare și de raportare a cazurilor de bullying, astfel încât confidențialitatea să fie respectată.

„Atât timp cât o școală propune în mod oficial că o situație de bullying trebuie să fie sesizată la diriginte sau la un profesor, atunci ei percep acest lucru ca pe ceva legitim, nu ca pe o pâră. O iau de bună pentru că este recomandarea din partea adulților, iar pentru copii devine o regulă”, mai spune George Roman.

Una dintre tinerele participante la Forum ne-a povestit că „din fericire” nu este într-o școală unde există un „bullying agresiv”, dar spune că „în toate școlile sunt situații de bullying”. Prima persoană la care ar apela în cazul în care s-ar afla într-o situație de bullying este diriginta ei.

Poveste despre bullying: „Îi ziceau șobolan”

Dar atrage atenția că, după părerea ei, în general, elevii, dacă au de-a face cu bullying-ul „nu prea știu la cine să apeleze și cum să procedeze” , mai ales pentru că „în școala românească, se iau măsuri doar atunci când un copil este agresat fizic. Altfel, se iau mult mai greu măsuri (...), cu toate că bullyingul psihic lasă urme mai adânci”.

Și nu doar elevii ar trebui să fie bine informați, spune tânăra, ci și profesorii. „Noi am propus ca o dată la un an, doi, să existe niște cursuri pentru profesori în care ei să învețe despre bullying și nu numai , pentru ca ei să se adapteze noilor generații, noilor trenduri. Așa cum sunt medicii, care învață pe tot parcursul carierei, fiindcă medicina evolauează. Și elevii evoluează”.

Pentru ea, bullying-ul înseamnă acea situație în care un coleg îl agresează atât fizic ,cât și psihic, în mod repetat și fără un scop anume, pe un alt coleg. „Și la mine în clasă se râde de anumite persoane de motive stupide, dar s-au rezolvat destul de repede, au am o dirigintă destul de implicată. E și profesoară de sociologie, știe cum stă treaba și atunci s-au remediat destul de repede aceste conflicte”, spune tânăra de 15 ani. În opinia ei, un grup de acțiune ar fi un pas înainte pentru că ar regrupa părerile tuturor – consilieri, profesori, elevi și părinți.

George Roman subliniază, la rândul său, că este foarte important să începi prevenția de la vârste foarte fragede – școala primară și chiar grădinițe. „Acolo se formează astfel de comportamente, acolo descoperă că pot să capete «prestigiu» prin agresiuni la adresa colegilor lor”, spune el, subliind că atunci când sunt mici există o susținere mai mare din partea învățătoarei, pentru că stau mult mai mult timp în preajma ei.

Totuși, pentru ca un astfel de grup să prindă contur, ar trebui să fie reglementări legislative, astfel încât școlile să îl pună în practică, altfel cele care s-ar putea ralia inițiativei ar putea primi doar eticheta de „școală unde există bullying”.

„Este o piedcă suplimentară și am constatat-o în unele școli”, spune directorul de programe al organizației. Începând din toamnă, Salvați Copiii va încerca să testeze eficiența grupurilor de acțiune în șase școli din București și subliniază că elevii care au participat la Forum i-au prezentat toate aceste idei ministrului Educației, Ecaterina Andronescu, subliniind necesitatea ca acest grup să aibă un caracter informal și să nu ia forma unui comitet sau a unei comisii.

Printre cei care consideră o bună o astfel de inițiativă este și Mariana Vișan, directoarea Școlii Centrale din Capitală. Ea atrage atenția că „niște mese rotunde sau discuții” ar fi mult mai bine primite decât înființarea unor comisii „fără finalitate”. Totuși, atrage atenția că școala singură nu poate face față.

„De multe ori, părinții nu se implică și zic că vor să ia parte (la astfel de inițiative, n.r.), dar să facă școala (restul, n.r.). Părinții celor care fac aceste acțiuni de bullying nu recunosc și consideră că cineva are ceva cu copilul lor. Părintii celorlalți își doresc să îi dăm afară pe cei care sunt violenți, chiar dacă le spunem că noi nu avem acest drept și nu e normal”, ne-a spus directoarea Școlii Centrale.

Pentru a putea avea acest grup de acțiune funcțional, o altă recomandare făcută de copii în cadrul Forumului este creșterea numărului de consilieri școlari, o problemă mai veche a școlii publice românești. Ei cer ca de la un consilier pentru 800 de elevi, cât prevede legea în prezent, să se ajungă la 1 la 500 de elevi. George Roman atrage atenția că, la nivel internațional, o recomandare ar fi de un consilier la 250 de copii.

„Fiindcă este nevoie de angajarea unui număr mare de consilieri, am zis ca această trecere să fie una graduală”. În practică, în București, media este de un consilier la 1.250 de copii. La Școala Centrală, de pildă, directoarea ne-a spus că are un singur consilier la 1.600 de elevi (clasle I-XII).

Poveste despre bullying: O mamă luptă cu discriminarea din școală