Economia României a înregistrat cea mai puternică creştere a Produsului intern brut (PIB) din Uniunea Europeană în trimestrul patru al anului trecut, arată datele publicate marţi de Eurostat.
Avansul obținut în trimestrul patru al anului trecut comparativ cu trimestrul al treilea este de 4,8%, potrivit sursei citate. România este urmată de Malta, care a înregistrat o creștere de 3,8%, Croaţia şi Grecia cu 2,7% ambele.
În schimb, economia zonei euro a înregistrat o contracţie de 0,7%, iar cea a UE un declin de 0,5%, în aceeași perioadă având ca termen de comparație trimestrul al treilea:
- Irlanda - minus 5,1%
- Austria - minus 2,7%,
- Italia - minus 1,9%,
- Franţa - minus 1,4%.
PIB-ul zonei euro, în scădere
Pe ansamblul anului 2020, Produsul intern brut al zonei euro a înregistrat o contracţie de 6,6%, faţă de un declin de 6,8% cât s-a anunţat iniţial. De asemenea, în cazul Uniunii Europene, cifrele privind evoluţia PIB-ului au fost revizuite până la un declin de 6,2%, faţă de unul de 6,4% prognozat iniţial, explică Agerpres.
Datele Eurostat arată că, în pofida unor evoluţii peste aşteptări la finalul anului, graţie performanţelor industriei germane, performanţele economice ale Europei pe ansamblul anului 2020 sunt mai slabe decât cele ale rivalilor. Anul trecut, Produsul intern brut al SUA a scăzut cu 3,5%, în Rusia a scăzut cu 3,1% în timp ce economia chineză a înregistrat un avans de 2,3%.
În cel de-al patrulea trimestru al anului 2020, cheltuielile de consum final ale gospodăriilor au scăzut cu 3,0% în zona euro și cu 2,8% în UE (după + 14,1% în zona euro și + 13,3% în UE în trimestrul anterior).
Exporturile au crescut cu 3,5% în zona euro și cu 3,7% în UE (după + 16,7% și + 17,1%). Și importurile au crescut cu 4,1% în zona euro și cu 4,0% în UE (după + 11,8% și + 12,6%).
Cheltuielile pentru consumul gospodăriilor au avut o contribuție negativă la creșterea PIB atât în zona euro, cât și în UE (-1,6 și -1,5 puncte procentuale), în timp ce contribuțiile din formarea brută de capital fix (+0,3 în ambele zone) și modificările stocurilor (+ 0,6% în ambele zone) au fost pozitive.
Contribuția din soldul extern a fost ușor negativă pentru zona euro și neutră pentru UE, în timp ce contribuțiile din cheltuielile finale ale guvernului au fost ușor pozitive în ambele zone.
INS: 4,8% estimările privind avansul PIB în ultimul trimestru din 2020
Tot marți, Institutul Naţional de Statistică (INS) a revizuit în scădere la 4,8% datele privind creşterea Produsului intern brut (PIB) în ultimul trimestru al anului trecut, fără a afecta, însă, estimarea pentru întregul an, potrivit căreia economia României s-a contractat cu 3,9% în termeni reali, potrivit unui comunicat al instituţiei publicat marţi.
Cifrele publicate de INS în 16 februarie 2021 indicau un avans al PIB de 5,3% în trimestrul 4 din 2020 comparativ cu trimestrul precedent.
"Seria brută, cât şi cea ajustată sezonier a Produsului intern brut trimestrial au fost recalculate ca urmare a revizuirii datelor trimestriale pentru anul 2019 în vederea reconcilierii cu datele anuale semidefinitive, publicate în Comunicatul de presa nr. 23 din 28 ianuarie 2021, precum şi ca urmare a revizuirii estimărilor pentru trimestrele I-IV 2020, fiind rectificate faţă de varianta publicată în Comunicatul de presă nr. 42 din 16 februarie 2021. Estimările "semnal" precum şi cele provizorii ale Produsului intern brut trimestrial sunt afectate de dificultăţile create de criza pandemică şi de instituirea stării de urgenţă şi a stării de alertă. Aceste dificultăţi au fost legate de colectarea datelor de bază care reprezintă intrări pentru conturile naţionale şi s-au concretizat printr-o creştere a ratei de non-răspuns. Pentru completarea informaţiilor au fost utilizate surse alternative pentru a diminua, cât mai mult posibil, efectele acestor cauze asupra calităţii indicatorilor produşi. Conform practicii curente, datele publicate astăzi vor face obiectul unor revizuiri, conform calendarului comunicatelor de presă şi a politicii de revizuire a conturilor naţionale publicate pe site-ul INS, pe măsură ce noi surse de date devin disponibile. În condiţiile actuale, revizuirile ar putea fi mai mari decât de obicei", precizează INS.
Potrivit noilor date prezentate marţi, faţă de acelaşi trimestru din anul 2019, Produsul intern brut a înregistrat o scădere cu 1,4% pe seria brută (1,5% anterior) şi de 1,8% pe seria ajustată sezonier.
Pe seria ajustată sezonier, Produsul Intern Brut estimat pentru trimestrul IV 2020 a fost de 280,125 miliarde de lei preţuri curente, în timp ce, pe serie brută, a fost de 329,304 miliarde de lei preţuri curente.
Produsul Intern Brut estimat pentru anul 2020 a fost de 1.053 de miliarde de lei preţuri curente.
Scăderea economiei a fost generată, în principal, de declinul consumului, în condiţiile în care, potrivit INS, cheltuielile pentru consum final al gospodăriilor populaţiei s-au redus cu 5% contribuind cu -3,1% la scăderea PIB. Volumul cheltuielilor pentru consumul final individual al administraţiilor s-a redus cu 2,9% contribuind cu -0,2% la scăderea PIB.
În plus, exportul net a avut o contribuţie negativă la evoluţia economiei (-1,4%), consecinţă a reducerii cu 10% a volumului exporturilor de bunuri şi servicii, corelată cu o scădere mai mică a volumului importurilor de bunuri şi servicii, cu 6%.
Pe de altă parte, formarea brută de capital fix a avut o contribuţie pozitivă la modificarea PIB, de +1,3%, pe fondul unui volum al investiţiilor în creştere cu 5,6%.
„La scăderea PIB, în anul 2020 faţă de anul 2019, au contribuit majoritatea ramurilor economiei, contribuţii negative mai importante având următoarele ramuri: industria (-2%), cu o pondere de 19,7% la formarea PIB şi al cărei volum de activitate s-a redus cu 9,3%; comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi depozitare; hoteluri şi restaurante (-0,9%), cu o pondere de 18% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a redus cu 4,7%; activităţile de spectacole, culturale şi recreative; reparaţii de produse de uz casnic şi alte servicii (-0,8%), cu o pondere de 2,5% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a redus cu 24,5%; agricultura, silvicultura şi pescuitul (-0,7%), cu o pondere de 3,8% la formarea PIB şi al cărei volum de activitate s-a redus cu 16,2%; impozitele nete pe produs (-0,8%), cu o pondere de 9,1% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a redus cu 8,7%. Construcţiile au avut o contribuţie pozitivă la modificarea PIB (+0,6%) ca urmare a majorării volumului său de activitate cu 9,7%", spun experții INS.
Potrivit datelor publicate de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat) la jumătatea lunii februarie, în rândul statelor membre UE pentru care sunt disponibile datele pentru trimestrul patru din 2020, comparativ cu trimestrul anterior, Bulgaria a consemnat un avans de 2,1% şi Cipru de 1,4%. Pe de altă parte, cel mai sever declin a fost consemnat în Austria (minus 4,3%), Italia (minus 2%) şi Franţa (minus 1,3%).